
Îi uraţi până nu demult? Uite, de acum s-ar putea să vă fie tot mai dor de ei. Saddam, Mubarak, Gaddafi, Al-Assad. Dictatorii nord-africani şi din Orientul Mijlociu au dispărut. Rezultatul: Europa a ajuns sub teroare. Şi nu se ştie când scăpăm. Poate ştiu mai bine americanii cei aducători de democraţie şi de libertate peste tot.
Între timp, ce viitor le oferim noi, europenii, copiilor noştri? Atentatele acestea în cascadă îmi aduc aminte de IRA şi de ETA. Vom ajunge ca întreaga Europă să se transforme în terenul de joacă al celor de la ISIS sau cum i-or fi chema pe nemernicii aceştia pe care i-am adus în Casa Europei noi, europenii. Prin laşitate şi prin credulitate.
Dacă am învăţat ceva despre istorie şi politică, sau despre istoria politicii este faptul că ajunge să te uiţi cine câştigă dintr-o situaţie dată, ca să înţelegi cine a provocat acea situaţie. Celebra întrebare “Cui prodest?”, “Cui foloseşte?”, se cere pusă chiar cu titlu imperativ.
Avem azi o invazie de imigranţi, pardon, de refugiaţi, în Europa. La pachet, avem atentate. Mulţumim, Frau Merkel. Danke schon, pentru că v-aţi gândit foarte altruist la Casa Europa, atunci când le-aţi lansat triluri de dragoste imigranţilor. Da, bănuiesc că vă interesează să primiţi în Germania forţă de muncă de calitate, dar cât mai ieftină. Economia Germaniei are nevoie să-şi ţină sub control costurile cu forţa de muncă, pentru ca produsele nemţeşti de la export să facă faţă în continuare concurenţei chineze sau indiene, de exemplu.
Atâta doar că orice imigrant de calitate visează la o viaţă nouă în Germania, nu prin România, Bulgaria sau Ungaria. Nu de prost urlă Orban Viktor ca toţi dracii împotriva imigranţilor şi a laşităţii Bruxelles-ul în faţa “diktatelor” primite de la Berlin. Nimeni nu vrea să se pricopsească în Estul Europei cu noi colonii de nomazi, purtătoare de diferite culturi urât-mirositoare, în timp ce Germania se blindează cu “Auslander Arbeitskräfte”, pentru susţinerea competitivităţii economiei germane.
A, da, ISIS. Ucigătoarea ISIS. Cine poate fi atât de naiv încât să creadă că într-o lume dominată de americani, controlată politic, militar, chimic, economic, electronic, informatic, subliminal, psihologic şi parapsihologic de structuri piramidale de sorginte globală, aceşti bezmetici pângăritori ai lui Allah pot face ravagii prin Europa de capul lor, fără să le poată veni cineva de hac?
Cum am ajuns atât de fragili în Europa? Expresia “primăvara arabă” vă stârneşte ceva amintiri? Ce fericire pe capul africanilor şi a arabilor, în urmă cu câţiva ani, când s-au trezit că le-a căzut democraţia fix în moalele capului. “Jos dictatura!” Rând pe rând au căzut “distrugătorul în masă” Saddam, dictatorul Mubarak şi colonelul-ucigaş Gaddafi (plin de petrol, ca şi Saddam). Lumea din sud şi sud-estul Europei s-a eliberat de dictatori! Şi care a fost urmarea? Haosul. Haos în Irak, haos în Egipt, haos în Libia, haos în Liban şi, iată, haos în Siria dictatorului Bashar Al-Assad, care nu vrea să pice, pentru că, spre deosebire de răposaţii pomeniţi mai sus, are puternica susţinere a lui Putin. Să nu mai pomenesc de beleaua continuă numită Afganistan sau de Africa sub-sahariană pururi înecată în sânge.
Toată Africa şi Orientul Mijlociu îşi trimite acum populaţiile năvală peste Europa. Un mediu extrem de fertil pentru ca organizaţii precum ISIS, născute din haosul post-dictatorial, pentru a periclita viitorul Uniunii Europene. Pentru că despre asta este vorba. Despre felul în care această invazie imigraţionistă, venită la pachet cu ameninţarea teroristă perenă, va influenţa în mod decisiv viitorul unei Europe tot ma isperiată, tot mai gârbovită şi mai claustrată.
What about USA? După ce a destabilizat total Orientul Mijlociu şi Africa maghrebiană, America se uită acum spre Europa şi se ţine solidară. Serios? Oh, really! Nu, Americii nu-i foloseşte o Europă slabă. Nu, America nu concurează cu Europa, ci doar cu China şi cu Rusia. Nici vorbă, SUA vor o Europă Unită, care s-o concureze economic, politic şi militar în câţiva ani, după modelul bunului samaritean.
Deşi Capitala SUA este inspirată arhitectonic după vechea Romă, cu Capitoliu, Obelisc şi o Casă Albă cu colonade, nobila Americă încearcă să ne spună că ea nu a descoperit adevărul din politica romanilor. Cum care? Celebrul “Dezbină şi Stăpâneşte!”.
O vreme, Europa a fost slabă. Slabă în faţa SUA şi a Rusiei. O vreme, SUA au avut nevoie să susţină Europa, în Războiul Rece purtat cu URSS. Acele vremuri au trecut. Europa s-a făcut mare, la propriu şi la figurat, şi a dat să plece din casa Unchiului Sam. Păcat că prinţesa asta, Europa, e ca un geamăn siamez. Funcţionează aberant. Şi, ca orice organism aberant, ajunge să fie devorat. Dacă nu cumva se autodistruge până să apară şacalii.
Citeşte şi:
Boldog szuletesnapt, magyarok! La multi ani, maghiari!
Orban Viktor despre imigranti: Este o actiune planificata
Apreciezi conţinutul demersului jurnalistic independent CalinCorpas.ro? Poţi să îl susţii şi tu, donând, simplu şi rapid, prin PayPal şi card. Îţi mulţumesc.