Realităţi deformate în Bihoreanul. Pentru ce, domnule coleg Adrian Criş?

articol-bihoreanul2-adrian-crisColegul meu de breaslă, Adrian Abrudan, ce se semnează Adrian Criş, publică azi, pe www.ebihoreanul.ro, un articol în care relatează de la conferinţa de prefectului Claudiu Pop, de azi-dimineaţă. E mult spus relatează, deoarece o face mai mult din auzite şi din dictate, pentru că Criş nu a stat până la finalul conferinţei. A scris, însă, din ce i-a dictat prefectul Claudiu Pop şi din ce i-a spus un “coleg de breaslă” misterios, căruia nu-i dă numele. Singur o recunoaşte.

Actori în articol: prefectul Pop, gazele de şist, protestatarii ecologişti şi… eu. Da, eu, Călin Corpaş.

Voi semnala, în cele ce urmează, modul în care autorul prezintă cel puţin tendenţios realitatea. Atât în privinţa comportamentului protestatarilor ecologişti de la acea conferinţă de presă, cât şi în ceea ce mă priveşte pe mine. Cred că este corect faţă de cei cei ce vor să afle cum a fost cu adevărat acolo.

Precizez că autorul articolului, Adrian Abrudan, alias Criş, este un jurnalist cu mult mai multă experienţă ca mine în breaslă, chiar dacă şi eu activez deja de 11 ani în presă.

Din start, titlul articolului este în măsură să-i pună pe ecologişti într-o lumină nefavorabilă: “Un grup de ecologişti a transformat în protest conferinţa de presă a prefectului”, pentru ca ulterior să ni se transmită că “bilanţul pe care prefectul Claudiu Pop intenţiona să-l prezinte public joi dimineaţă cu privire la activitatea instituţiei pe care o conduce a fost transformat în scandal de un grup de opt activişti ecologişti“.

“Scandal” pe care însuşi Adrian Criş l-a încurajat, ridicându-se în picioare după ce prefectul şi-a epuizat subiectele şi spunând că îşi cedează dreptul la întrebări în favoarea ecologiştilor. El, Adrian Criş, care la orice conferinţă de presă are pregătite măcar două întrebări, ce se transformă deseori în adevărate interviuri cu public. Însă azi a jucat un teatru ieftin, doar pentru a-i picta apoi, în scris, pe protestatari în scandalagii!

Autorul vede scandal şi în faptul că protestatarii au îndrăznit să poarte un dialog civilizat cu prefectul. Tensionat, e adevărat, dar civilizat. Dialog care i-a creat prefectului Claudiu Pop un evident disconfort. Oarecum de înţeles, de altfel. De asemenea, autorul insistă că a fost bruiat “bilanţul” Instituţiei Prefectului, când, de fapt, Claudiu Pop a anunţat azi-dimineaţă că a acţionat în instanţă şi hotărârea Sânmartinului de a organiza un alt referendum în comună, exclusiv pentru gazele de şist! Aceasta după ce atacase atât referendumul local pentru “gaze naturale, gaze de şist şi ţiţei”, cât şi hotărârea CL Sânmartin din octombrie, de interzicere a gazelor de şist în comună.

“Deşi nu a dat nici un nume, prefectul s-a referit la Călin Corpaş de la Jurnal bihorean, care nu doar realizează articole cu privire la pericolele exploatării gazelor de şist, ci participă şi organizează şi proteste pe această temă. „Este corect să fii şi ziarist, şi protestatar?”, a întrebat, retoric, Pop, fără a primi niciun răspuns, nici măcar de la Corpaş, prezent la conferinţă” – mai scrie Adrian Criş. Aşadar, jurnalistul Bihoreanului nu are dubii. Ştie că prefectul Pop s-a referit la mine, deşi Claudiu Pop nu a făcut nominalizări. De aceea, Criş consideră, probabil, că eu ar fi trebuit să mă simt şi să îl întrerup pe prefect, să mă iau la harţă cu el. Probabil că, de fapt, asta ar fi vrut, doar pentru a scrie apoi că şi eu am făcut scandal la conferinţa de presă a prefectului. Aşa cum, scrie el, ar fi făcut scandal şi protestatarii. Protestatari care, repet, au fost agreaţi în sală de acelaşi prefect Claudiu Pop! Nu contează că nu am ripostat, că a găsit Criş cu se să mă picteze şi dacă a trebuit să mistifice adevărul.

O chestiune legată de faptul că eu particip şi organizez proteste în Oradea. Aşadar, dragi protestatari, aflu şi eu, şi voi, cu astă ocazie, de la colegii de breaslă, cât de important sunt. Aflaţi, aşadar, că dacă eu nu eram, nici voi nu aţi fi fost în stare să organizaţi proteste în Oradea, în ultimele patru luni! Urmează, probabil, să aflu şi eu din Bihoreanul, la fel ca şi Orlando Balaş, că aş fi agent KGB. Sau, de ce nu?, Mossad! Orice, pentru a fi discreditat. Dar da, domnule Criş, să ştii că îmi accept această etichetă, de protestatar. Cu toată vina ce derivă din asta. Refuz să cred că meseria de jurnalist este una similară celei de “medic legist al societăţii”. Măcar dacă matale te-ai limita la asta… Că, oricum, de mai multe constat că nu eşti în stare. Ba nu, greşesc. Eşti în stare să escaladezi spirala răului la infinit!

Îmi permit să îţi învederez o situaţie ipotetică, apropo de deontologie: Să presupunem că într-o zi te găseşti pe marginea unui râu, în mijlocul pustietăţii, cu un aparat foto în mână. La un moment dat, observi cum un semen de-al tău stă să se înece. Ce faci, îl fotografiezi sau sari să îl salvezi? Ştiu, îmi vei spune că situaţiile nu se asemănă. Dar vezi, pentru orice act de laşitate se găsesc explicaţii. Că justificări ar fi mult spus.

Revenind la cele “relatate” de Criş, pe mai departe mi se mistifică şi o întrebare pe care am formulat-o la conferinţa de presă. Îl citez pe Adrian Criş: “Pop a mai arătat că nimeni nu a organizat proteste în 2010, când foştii guvernanţi au concesionat perimetrele spre explorare şi exploatare, ceea ce l-a determinat pe Corpaş să reacţioneze. „Nu ar fi trebuit ca fostul Guvern (n.r. – Boc) să se consulte cu cetăţenii înainte de a da concesiunile?”, a spus jurnalistul, primind de la prefect un răspuns pe măsură: «Trebuie să-i întrebaţi pe cei din fostul Guvern!»”. Adrian Criş pune între ghilimele, fără să aibă habar, de fapt, de felul în care am formulat întrebarea. De fapt, întrebarea mea pentru prefectul Pop a fost dacă era oportun ca bihorenii, comunitatea locală, să fi fost consultată de Guvern înainte să aprobe concesiunea perimetrelor de exploatare. Care, în Bihor, sunt patru. De menţionat faptul că actualul Guvern Ponta a făcut acest lucru, prin trei Hotărâri de Guvern: două în decembrie 2012, pentru perimetrele Tria şi Tulca şi una în noiembrie 2013, pentru perimetrul Felix. De altfel, era ilogic să îl iau eu la întrebări pe Pop pentru ce ar fi făcut Guvernul Boc. Sigur că, în răspunsul său, prefectul Pop a dat vina pe fostul Guvern, spunând că acordurile de concesiune au fost încheiate (de ANRM, cu companiile petroliere) pe vremea fostelor guverne şi că, de fapt, Guvernul Ponta nu mai avea ce face decât să le aprobe! Claudiu Pop a încercat să pareze, arătând, la rândul său, că fostele guverne PDL nu au consultat populaţia. Pentru prefect, este scuzabil pentru actualul Guvern că nu a făcut-o, deşi o putea face. Mai cu seamă că în Opoziţie premierul Ponta era un fioros critic al gazelor de şist şi al cianurilor la Roşia! De reţinut că acele concesiuni primesc putere abia după ce sunt aprobate de Guvern. Şi au fost aprobate. De Guvernul Ponta!

Deşi mi-a mistificat o întrebare, doar pentru a mă pune şi pe mine într-o lumină proastă, la fel ca pe protestatari, acelaşi Adrian Criş nu a mai reţinut şi celelalte două întrebări de-ale mele pentru prefect. Dacă tot am ajuns subiect de ziar la concurenţă, măcar să fiu până la capăt, nu?, pentru o corectă informare a societăţii. Iată care au fost celelalte întrebări ale mele, pentru Pop: având în vedere analogia evidentă, dacă el consideră că era oportun ca reprezentantul Guvernului din Alba să fi atacat în instanţă şi referendumul privind cianurile la Roşia Montană, organizat în 2012 de Consiliul Judeţean Alba. Tot pentru depăşire de competenţe a adminsitraţiei judeţene. “Nu ştiu despre ce a fost vorba acolo”, a răspuns Claudiu Pop. Altă întrebare pe care am pus-o a derivat tocmai din spusele prefectului, care vorbise despre faptul că “proprietatea este inviolabilă” în România. L-am întrebat cum se simte făcând referire la acest principiu fundamental, în condiţiile în care Guvernul pe care îl reprezintă a introdus, în toamnă, în Parlament Legea RMGC, ce i-ar fi expropriat pe proprietari direct de către companiile exploatatoare (!), nu de către Stat! La fel, parlamentari PSD – partid din care provine Pop – au încercat să modifice Legea minelor, în acelaşi sens: pentru a-i expropria pe oameni de pe propriile terenuri în favoarea unor companii, mult mai uşor decât pot fi expropriaţi azi! La această întrebare, prefectul Claudiu Pop a spus că “Prefectura lucrează pe legi care există”.

Pledoaria pro-prefect şi anti-jurnalist făcută de Adrian Criş în Bihoreanul continuă până la finalul articolului. “La un moment dat, acesta a fost tutuit de Corpaş, care i-a spus „Nu-mi dai tu mie lecţii de dirigenţie”, astfel că prefectul i-a cerut să i se adreseze respectuos”. Aici, iarăşi Adrian Criş scrie după auzite sau, de fapt, după dictate, deoarece el nu a fost prezent acolo, în acel moment. Ce uită Adrian Criş (şi alţii ca el) e că în timpul conferinţei de presă m-am adresat prefectului doar cu formula “domnule prefect”. Momentul în care l-am tutuit a survenit ulterior conferinţei de presă, cu ocazia ciocnirii unei cupe de şampanie, de final de an. Un moment neprotocolar, aşadar, în care m-am adresat lui aşa cum o fac dintotdeauna. Da, domnule jurnalist Adrian Abrudan, eu şi cu Claudiu Pop ne tutuim. La fel cum, de altfel, o faci şi tu! Iată, aşadar, cum putem ajunge farisei.

Alte exprimări ce dau de gol demersul jurnalistului Abrudan, a.k.a. Criş:

“«Domnule prefect, ne-aţi făcut un an 2013 greu, vă rog să nu ne faceţi un 2014 şi mai greu!», a spus Turdean, după care i-a reproşat prefectului că în zona Suplacu de Barcău, unde se exploatează ţiţei, «unul din zece locuitori are cancer», dar şi că în comuna vasluiană Pungeşti jandarmii bat protestatarii împotriva exploatării gazelor de şist, determinându-şi colegii să o aprobe, astfel încât dialogul s-a transformat în vacarm”, scrie în Bihoreanul. Nu, Adriane (vezi, te tutuiesc, îmi permiţi?), nu a fost niciun moment un “vacarm” acolo. Vacarm este, poate, doar în capul tău. Chiar şi acum.

Sau:

“Întrucât conferinţa de presă se transformase într-un rechizitoriu al ecologiştilor, majoritatea jurnaliştilor a părăsit sala Prefecturii în timp ce activiştii au rămas să se certe cu Pop”.

Ecoloştii nu au făcut niciun rechizitoriu, ci şi-au spus ofurile, cu permisiunea prefectului. Adriane, îţi reamintesc faptul că tu ai fost cel care i-ai încurajat, pentru ca apoi să îi ciurui prin instrumentul media pe care îl ai la dispoziţie! Apoi, majoritatea jurnaliştilor nu au părăsit sala pentru că asistaseră la un “rechizitoriu”, ci pentru că aveau alte conferinţe de presă, ce începuseră deja, în alte locuri. Dar, de fapt, tu ştii foarte bine lucrul acesta, “stimabile” Adrian Criş!

Ulterior apariţiei articolului împricinat, l-am întrebat pe Adrian Criş de ce nu m-a sunat şi pe mine înainte să scrie, ca să afle măcar ce l-am întrebat, de fapt, pe prefect. Onorabilul meu coleg vorbise doar cu prefectul şi  cu misteriosul coleg de breaslă. Aşa şi-a scris ultima parte a articolului. Adrian Criş mi-a recunoscut că a greşit. O greşeală firească, nu-i aşa?, la un jurnalist cu atâta experienţă. Dar îl înţeleg. Trebuia s-o facă. Trebuia să dea în jurnalistul care-l incomodează pe prefectul Claudiu Pop, în aceste zile. Indiferent cu ce ocazie. Indiferent cum. Păcat, Adriane. Păcat şi pentru că lumea nu începe, nici nu se termină cu Claudiu Pop. Păcat că jurnaliştii îşi dau în cap unii altora doar pentru a susţine interesele unui politician sau al unui grup de interese. Procedează astfel, ignorând esenţialul. Şi anume că ţara asta se duce de râpă, de la o guvernare la alta.

Şi ne mai miră că protestatarii anti-cianuri la Roşia au scandat toată toamna împotriva mass-media, pe care o socot vândută intereselor politico-economice. Până acum, mass-media locală a susţinut protestele. Nu ştiu cum va fi de-acum încolo… Depinde cum bate vântul, nu-i aşa?

Mă aştept acum să fiu făcut ciur de Bihoreanul, concurenţa directă a Jurnalului Bihorean, măcar pe partea de online. Şi, dacă o vor face, acum veţi şti de ce. Şi pentru cine.

Jalnică presă suntem, dacă am ajuns să fim protectorii de serviciu ai Puterii şi pentru asta dăm, fără scrupule, în protestatarii ce militează pentru sănătate şi viaţă, până la urmă. Iar “victime colaterale” sunt şi jurnaliştii care militează pentru acelaşi valori… Mai ales dacă sunt de la concurenţă.

PS: Da, Adriane, nu primesc lecţii de la unul ca Pop Claudiu Adrian. Să înţeleg că tu primeşti, aşa, ca-ntre doi tizi? 😉

Articolul lui Criş, aici.
Despre cu totul altceva, aici. Poate cândva vei înţelege şi tu, Adriane, unde mă situez eu:

8 thoughts on “Realităţi deformate în Bihoreanul. Pentru ce, domnule coleg Adrian Criş?”

  1. O să fiu scurt, pt că nu am timp:
    1. Te rog să publici înregistrarea “conferinţei de presă”, singura care poate lămuri ce ai spus, cum ai spus, etc.
    2. Deşi, după cum am menţionat, nu am asistat la cearta dintre ecologişti şi prefect, nici integral la cea dintre tine şi prefect (tocmai pt că mergeam la altă conferinţă de presă), am aflat despre continuarea ei întâi de la un “misterios coleg de breaslă”, apoi de la o altă colegă (la fel de “misterioasă”, dacă ţie îţi place epitetul).
    3. Îţi pot pune la dispoziţie înregistrările, aşa cum ţi-am spus şi la telefon (în care cei doi colegi de breaslă îşi exprimă dezacordul cu modul în care ai deturnat tu conferinţa de presă ), ceea ce dovedeşte că eu NU INVENTEZ nimic.
    4. M-am exprimat greşit spunând “scandal”, era mult mai adecvat “spectacol” (asta o admit, chestie de percepţie).
    5. “vacarm”, în schimb, a fost!
    6. Chiar crezi că am intenţionat eu să “spăl” imaginea prefectului? Dacă da, spune-o pe şleau, nu insinua. Şi apoi demonstreaz-o! Eu am citat doar spusele lui şi transformarea conferinţei de presă în protest (crezi că e normal? dacă da, Doamne fereşte, asta se va întâmpla de fiecare dată când tu ai alte păreri decât cei care susţin conferinţele de presă?)
    7. Eu însumi sunt împotriva exploatării gazelor de şist, dar nu consider că o conferinţă de presă trebuie transformată în dezbatere publică, în ceartă între organizatorul ei şi activişti (apropo, de unde ştiau aceştia, ţi-au spart cumva mailul?)ori între jurnalişti şi organizatori, şi nici că atunci când noi nu suntem de acord cu ceva trebuie să organizăm sau să stimulăm proteste la modul conştient şi voluntar (cum faci tu)
    8. Îţi mai declar aici, încă o dată, că nu am niciun “business”, de nicio natură, cu prefectul sau împotriva lui, cu un alt politician sau împotriva lui, iar dacă scriu ceva, o fac cum mă duce capul şi numai conform convingerilor pe care le am eu (nu la dictare).
    9. În cazul în care nu despre tine a vorbit prefectul când a întrebat retoric dacă e corectă dubla şi concomitenta ipostază de jurnalist-activist, atunci despre cine crezi că a vorbit? (nu te obosi să răspunzi, e o întrebare retorică)
    10. Ar mai fi multe de spus, dar dincolo de faptul că îţi doresc un Crăciun fără gaze rămân esenţiale două detalii: nu poţi dovedi în niciun fel că ai pus prefectului întrebările pe care AICI spui că le-ai formulat, în timp ce eu am înregistrarea a TREI persoane (doi jurnalişti şi prefectul) care atestă că tot ce am scris eu este corect şi că tu ai fost azi orice, dar nu jurnalist. Ai merita, poate, un premiu pentru activism ecologic, dar nu pentru acurateţea şi corectitudinea jurnalistică.
    Asta e… în rest, scuză-mă, dar am mult de lucru şi nu cred că e necesar să mă justific în faţa ta, pentru că – vorba ta – nu îmi dai tu mie lecţii (nici de “dirigenţie”, nici de meserie). Toate cele bune!

    1. Singur te discreditezi. Ai început ziua prin a-mi da mie lecţii şi o termini la fel. Iar între timp, ai scris după dictarea prefectului. Ar trebui să îţi crape obrazul. Nu ai scrupule.

    2. Îţi răspund, tot punctual:

      1. Observ că ai ajuns organ pentru anchetarea jurnaliştilor, care trebuie a priori, să îţi poată dovedi ţie ce au întrebat şi ce nu. Pentru că, probabil, toţi, în afară de tine şi de colegii de la Bihoreanul, sunt nişte tâmpiţi, cu fracturi de logică, care uită de la mână până la gură. Aştept să ne dai voie să întrebăm la conferinţele de presă, de acum încolo. Promit să îţi cer permisiunea şi apoi să mă înregistrez, ca să ai tu ce scrie după aceea. Aşa e atunci când subiectele devin protestatarii şi colegii de breaslă, nicidecum cei care deţin Puterea. Sau instrumentele lor.
      2. Aştept să mă înregistrezi peste tot. Am auzit că se poartă ca prin presă să lucreze şi securişti deghizaţi în jurnalişti sau jurnalişti cu relaţii strânse la Secu’. Cred că mă înţelegi, aici.
      3. Nu spun nimic pe şleau fără să am vreo dovadă, Adriane. Nu îmi permit, e o chestie de respect. Şi apoi nu ştiu ce te-a determinat să scrii mizeria aia de articol. Pot bănui, dar mă pot înşela. Eu doar reacţionez la balivernele tale prin care, intenţionat sau neintenţionat, asta ai făcut. Ai încercat să îi speli imaginea, într-un mod care te compromite. Dând în toţi şi-n toate care nu i-au cântat în strună prefectului, nici în presa din aceste zile, nici pe stradă, nici la acea conferinţă de presă.
      4. Scrii tu: “nu consider că o conferinţă de presă trebuie transformată în dezbatere publică, în ceartă între organizatorul ei şi activişti (apropo, de unde ştiau aceştia, ţi-au spart cumva mailul?)ori între jurnalişti şi organizatori, şi nici că atunci când noi nu suntem de acord cu ceva trebuie să organizăm sau să stimulăm proteste la modul conştient şi voluntar (cum faci tu)”. Păi dacă nu eşti de acord cu transformarea conferinţelor de presă în dezbateri publice, de ce ţi-ai cedat dreptul de a-l întreba pe prefect, pentru a le da voce ecologiştilor? De asemenea, eu nu am dezbătut cu prefectul. I-am pus trei întrebări. Atunci când şi-a încheiat discuţia cu Laura Turdean. Iar tu ar trebui să fii ultimul care comentează. Tocmai tu, care monopolizezi de atâtea ori conferinţele de presă! Ar trebui să-ţi crape obrazul de ruşine. Dar când nu ai obraz, nu are ce să îţi crape!
      Apoi, pentru că sunt acuzat de delictul a fi un jurnalist care se revoltă, care protestează în faţa nimicniciei celor care ne conduc. Se întoarce lumea cu fundul în sus. Jurnaliştii îşi pun ochelari de cal la unii politicieni potenţi şi dau în cei ce-i critică şi îţi arată poziţia inclusiv în stradă. Eu unul cred că jurnalism înseamnă mult mai mult decât să faci jog de gleznă din birou, mimând că eşti împotriva gazelor de şist. Chiar aşa, dacă tu consideri că jurnalistul trebuie să fie inodor, incolor şi insipid, de ce mai scrii editoriale? De ce îţi permiţi să fii împotriva gazelor de şist, dacă nu eşti specialist?! În general, pentru că tu consideri că jurnalistul nu are aceleaşi drepturi cetăţeneşti ca şi oricare alt cetăţean, cum îţi permiţi să scrii şi altceva decât să fii un stenograf al prefectului, primarului etc.? Nu mă ţin mare jurnalist, dimpotrivă, dar eu realizez pericolele majore cu care ne confruntăm şi acţionez în conformitate cu Conştiinţa mea. De român, cetăţean şi jurnalist în acelaşi timp! Îmi dai voie să fiu ambele, în acelaşi timp? Ia vezi dacă nu cumva sunt incompatibile, în acelaşi timp! Şi când vor fi, te voi ruga să îmi dai nu un nenorocit de premiu a la Bihorel, aşa cum te-ai învrednicit sub protecţia anonimatului de atâtea ori, ci pe prima pagină, Iluminatule!
      5. Am aflat că ai scris “după dictare” acel articol, deoarece ai scris despre discuţiile mele cu Pop de la conferinţa de presă după ce tu plecaseşi de acolo. De la cine ai aflat despre ele? De la prefectul Pop, printre alţii, după cum singur ai recunoscut-o. Aşadar, ţi s-a dictat ce a fost. Ai scris după ce ţi s-a spus că a fost, nu după ce ai văzut tu că a fost. Dacă erai obiectiv, profesionist şi de bună credinţă m-ai fi sunat şi pe mine ca să afli. Dar cum ţi-a fost frică de faptul că n-o să mă mai poţi picta, ţi-ai uşurat singur sarcina, necăutându-mă deloc!
      6. Finalul peroraţiei tale te găseşte iar cu înregistrările în peniţă. Ceea ce nu face decât să îmi demonstreze că azi nu te-a interesat altceva, decât să-i pictezi pe cei care nu cântă în struna prefectului. Altfel, din articolul tău am fi aflat şi alte aspecte pe care le-a emanat prefectul. Ai fi aflat că fuge de răspunsuri la întrebările ce îl incomodează cu adevărat. De asemenea, am fi aflat din Bihoreanul că prefectul spune cum poate opri Primăria Sânmartin treaba cu gazele şi prin neeliberarea avizului de urbanism sau cum oamenii se pot opune ocupării propriului teren de către exploatatori. Aceasta, desigur, până când Guvernul va ieşi iar la înaintare, pentru a se asigura că Gazprom face ce ştie. Doar au un contract aprobat, nu-i aşa? Sper să fiu doar un fals profet.
      Şi mai sper că Bihoreanul se va debarasa de obiceiul josnic de a se auto-înălţa în faţa propriilor cititori, împroşcându-i cu noroi pe alţi jurnalişti, de la mass-media concurentă. Stai liniştit, Adriane. Cititorii ne văd mai bine. Şi asta se vede şi în tiraje sau în click-uri. Că doar n-o deţine Abrudan aka Criş şi Bihoreanul adevărul absolut!

  2. Pt credibilitate, iată cum a scris un alt coleg ceea ce s-a întâmplat (e adevărat, a reuşit să fie mai scurt decâtmine):

    “Ultima conferință de presă pe 2013 a prefectului Claudiu Pop s-a transformat în spectacol fără bilete. Joi, 19 decembrie, după ce li s-a dat voie să participe la întrevederea cu ziariștii, o parte a manifestanților care se adună duminică de duminică în centrul Oradiei l-au luat la rost pe Pop pentru atitudinea sa referitoare la controversatul subiect al explorării/exploatării gazelor de șist.
    De față cu jurnaliștii și, oarecum, spre supărarea ecologiștilor (printre care Laura Turdean, în foto), prefectul nu a putut da răspuns. Însă nu pentru că nu a vrut, ci pentru simplul motiv că solicitările de clarificare s-au referit la localități din alte județe. În schimb, Claudiu Pop a promis că va da mai departe jalba Guvernului.
    Claudiu Pop spune că atacarea în contencios a unor hotărâri nelegale este obligația sa și nu o dorință de-a sa. „Nu am nicio dorință de a interzice ceva. Susțin dreptul la exprimarea liberă a opiniei. Am participat și eu la mitinguri. Am inițiat și eu mitinguri. Sunt alături de cetățenii din Sânmartin, dar numai cât timp se respectă legea”, a declarat Claudiu Pop, convins că oamenii sunt direcționați spre piste false în chestiunea gazelor de șist.
    Totodată, prefectul Pop spune că și-ar fi dorit ca societatea civilă și ceilalți contestatari actuali ai proiectelor de exploatare a resurselor subsolului să ia atitudine în 2010, atunci când au fost scoase la mezat perimetrele cu pricina. Claudiu Pop s-a mai arătat încrezător în faptul că mult discutatele contracte vor fi desecretizate în curând pentru ca oamenii să se convingă că, cel puțin la Băile Felix, nu este vorba despre căutare de gaze de șist.”

    http://bihorstiri.ro/prefectul-pop-polemizand-cu-ecologistii-anti-gaze-de-sist/

    Ei, Mr Corpas, şi altora le “dictează” prefectul?
    Măcar lui Andrei îi poţi mulţumi că nu a relatat partea cu cearta dintre tine şi prefect.

    1. Adriane, între articolul tău şi cel al lui Andrei, e diferenţă de la cer la pământ. Şi nu uita, proprietarul bihorstiri.ro, Mihai Baneş, e membru PSD. Cu tot ce înseamnă asta. Practic, e coleg cu Claudiu Pop, chiar dacă Pop s-a suspendat temporar din partid pentru a fi prefect, pt. că aşa prevede acum legea asta stupidă.
      Să nu înţelegi din asta că nu îl văd pe Andrei Şandor un jurnalist corect, cu coloană şi atitudine. Dimpotrivă, chiar îl apreciez. Dar are şi el constrângerile lui, cel mai probabil.

  3. Corpas de ce oftici cand alții se iau de tine?Tu esti prea insistent pe unele persoane. Cred ca devine ceva personal intre tine si prefectul județului minune.Jurnalismul e altceva.Trebuie sa gasesti subiecte nu sa le fabrici sau sa le provoci.Tu esti initiatorul multor scandaluri.Dar sa nu se uite ca aprobarile catre Chevron s-au dat de pe vrremea lui Boc.
    PS.Toti sunt o mizerie, vrei si tu sa ajungi? Cat iei de la băsisti?????

    1. Cred că am scris râuri despre guvernarea Băsescu-Boc. Dar probabil că tu ai ochelari de cal. Caută pe blog. Şi nu numai.

Leave a Reply to Calin Corpas Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *