Să fii un bun român nu înseamnă doar să afişezi drapelul tricolor de 1 Decembrie. Nu înseamnă nici măcar să le urezi “La mulţi ani” conaţionalilor tăi, de Ziua Marii Uniri.
Nu cred că cele două gesturi sunt de prisos. Dimpotrivă. Dar, cred eu că un bun român este, în primul rând, un român responsabil. Un român care aduce plusvaloarea în societate. Prin felul în care înţelege să îşi facă meseria, oricare ar fi ea. Prin modul în care se raportează faţă de ţară şi popor, oriunde se găseşte el: în familie, la serviciu, în ţară şi străinătate. Un bun român nu are voie să ascundă gunoiul sub preş. Punându-şi ochelarii de cal şi făcându-se că nu vede ce se întâmplă chiar lângă el, nu rezolvă nimic.
Mizeria nu dispare, astfel. Dimpotrivă. Fiind indiferent, nu face decât să încurajeze o mizerie şi mai mare, mâine.
Un bun român este cel care nu se mulţumeşte să clevetească. Un bun român se implică, atunci când mizeria devine insuportabilă. Un bun român îşi revendică ţara din mâna alogenilor. Nu mâine, azi. Deoarece ţara de mâine se construieşte azi.
Din păcate, România de azi are o sumedenie de probleme. Dar, cu atât mai mult este nevoie de români responsabili. Avem nevoie să devenim un popor treaz, demn, care să nu mai accepte umilinţa. Capul plecat. Care nu mai îndură ca alţii să-şi bată joc de noi. Indiferent că acei “alţii” sunt guvernanţii autohtoni sau că vorbim despre alte interese străine nouă, la propriu şi la figurat.
Să fii un român responsabil înseamnă să fii conştient de faptul că o ţară şi un popor nu au niciun viitor dacă se îmbolnăvesc. La propriu. Cum poţi construi un viitor cu un popor bolnav? Cum ne imaginăm că ne vom îmbogăţi exploatând în mod barbar bogăţiile pe care ni le-a dat Dumnezeu? Românul este frate cu codrul, zice proverbul.
Dacă acest proverb este adevărat, atunci cum se cheamă cei care azi acţionează, din fruntea ţării, după principiul lui Ludovic XV – “După mine potopul”? Cred că îi putem numi oricum: nemernici, corupţi, chiar fanarioţi pe stil nou. În niciun caz nu-i vom putea numi Români. Iar cocarda trocoloră ar trebui să li se ofilească la piept, în sfânta zi de 1 Decembrie.
Corpas fost la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918!