La Sârbi, se împute treaba de la… gaze

utilaj gazeContinuă problemele cu prospecţiunile după gaze şi ţiţei din comuna Sârbi. După ce am aflat că firma Acoustic Geophysical Services, ce lucrează pentru ruşii de la Gazprom, nici măcar nu are obţinut vreun acord de mediu de la autorităţi, iată că deunăzi apărea preşedintele composesoratului din comună, pentru a ne spune că, de fapt, nu le-a permis utilajelor să facă prospecţiuni seimice pe păşunea comunală. Cel ce a semnat contractul cu Acoustic fusese fostul preşedinte al composesoratului, destituit în 2011.

Întrebare: cum avea ex-preşedintele Zerghe ştampilă? Răspunsul actualului preşedinte Buzlea: cică fostul n-ar fi predat-o. Pe reprezentantanta Acoustic, Monica Vidican, nici c-o interesează: “nu ne priveşte”, spune ea.

Tevatura are şi un iz politic. Căutatea gazelor (posibil şi de şist) şi a ţiţeiului la Sârbi primeşte şi o dimensiune politică. Actualul primar PSD, Gavril Herman, îi sprijină la greu pe exploatatori, după chipul şi asemănarea premierului său, Ponta. Invers, adversarul său politic, fostul primar PNL Nicolae Ghiuro, se opune. Cei doi şi-au format adevărate tabere în jurul lor.

Ca de obicei, la mijloc cad sătenii obişnuţi, insuficient informaţi.

Reamintesc că în această toamnă, maşinile din imagine, de dimensiuni impresionante, au început să calce terenurile oamenilor şi ale comunei, căutând hidrocarburi, în baza unui acord petrolier semnat cu statul român. Beneficiar: gigantul rus Gazprom, prin firma înfiinţată în România de subsidiarii lor sârbi, NIS Petrol. Maşinile emit unde seismice în străfunduri şi în funcţie de semnalul primit de acolo, află ce hidrocarburi sunt şi la ce adâncime.

Acordul petrolier de concesiune se referă la ţiţei şi gaze. Nu se precizează nicăieri dacă e vorba despre gaze convenţionale sau neconvenţionale (de şist). De altfel, între cele două tipuri de gaze nu e nicio deosebire de substanţă. Singura diferenţă este locul în care acestea se găsesc. Gazele convenţionale, precum cele din podişul Transilvaniei, se găsesc în pungi, la doar câteva sute de metri adâncime, pe când gazele celelalte se găsesc la mii de metri adâncime, captive în straturi de rocă (şisturi). De aceea, presupun o metodă de extracţie ce presupune folosirea unor resurse imense de apă, umplută cu sute de substanţe chimice, multe dintre acestea toxice pentru mediu. Prin presiunea apei îmbogăţite cu aceste chimicale nocive, se sparg rocile, eliberându-se gazul. Rezultatul: otrăvirea pământului pe suprafeţe mari şi punerea într-un real pericol a pânzei freatice. Cum în Bihor avem şi pungi de apă geotermală, acestea sunt la rându-le ameninţate cu infestarea. În locurile unde se exploatează gaze de şist – SUA, Polonia – agricultura este compromisă.

Trimişii Gazprom au declarat astă-vară că, spre deosebire de Chevron, ei nu caută gaze de şist. Nici un act nu le interzice, însă, s-o facă, dacă găsesc doar acest tip de gaze în scoarţa terestră. Investiţiile făcute până la acel moment ar face total improbabilă eventualitatea ca ruşii să lase acele gaze neexploatate, o dată ce le găsesc acolo…

Explorări cu cântec în comuna Sârbi

Honvezii muscali ne-au adormit functionarii de mediu cu… gaze

Scandal la Sârbi, cu gazele de şist

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *