Chiar dacă au trecut câteva zile de la difuzarea emisiunii „Judecă tu!”, în care s-a dezbătut cazul Roşia Montană.Am reţinut intervenţia înregistrată a preşedintelui Academiei Române, chimistul Ionel Haiduc. Poziţia sa mi s-a părut una extrem de lucidă şi de elocventă.
Am făcut un rezumat al poziţiei Academiei Române faţă de proiectul de exploatare a aurului prin cianuri, promovat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). 
Iată ce cere Academia Română:
1. Să fie minerit în galerii, nu minerit la suprafaţă, aşa cum prevede proiectul de minerit prin cianuri. Mineritul la suprafaţă ar compromite întreg ecosistemul, arată Academia Română.
2. Redevenţa pe care o primeşte Statul Român – prea mică. Academia cere ca din aurul extras, investitorul să primească doar o parte din productie. Adică cheltuielile de investiţie, de operare şi un profit rezonabil. „Iar restul producţiei, adică 80% din total, ar trebui să revină proprietarului – adică Statul. Din aurul extras, aurul să intre direct la BNR. Iar din aurul pe care-l posedă, Statul ar trebui să-i plătească exploatatorului, nu invers”, cere Academia. Această propunere a rămas FĂRĂ RĂSPUNS, în emisiunea de la TVR, desfăşurată sub genericul „Războiul aurului”.
3. Cianura – poate fi controlată, dar există şi alte tehnologii, susţine academicianul Haiduc, vorbind în numele Academiei. Cianura „se foloseste pentru ca e cea mai ieftina, cea mai profitabila. A aparut o informatie pe internet – exista o firma americana care sustine ca are o tehnologie noua, prietenoasa cu mediul, care este la fel de eficienta si care ar trebui studiata inainte de o decizie finala”, a declarat preşedintele Academiei.
Alte îngrijorări ale Academiei Române:
a. RMGC oferă 2.000 de locuri de munca in perioada de constructie a exploataţiei miniere, adica doi ani. Dupa aceea, raman 500. Ce se intampla cu celelalte locuri de munca?
b. Cate locuri de munca pot fi ocupate cu localnici si cati specialisti, tehnicieni trebuie adusi din afara? „E vorba despre o industrie chimica si nu cred ca toate locurile de munca pot fi acoperite cu localnici”, a subliniat Haiduc.
c. „Nu consideram ca este un proiect de dezvoltare durabila. Dupa 17 ani zona ramane fara resurse, fara locuri de munca. Care este perspectiva?”, întreabă preşedintele Academiei.
d. „Nu cred ca trebuie sa epuizam total rezervele de aur din Apuseni. Trebuie sa lasam ceva si generatiilor viitoare, pentru ca rezervele, bogatiile nu sunt o mostenire a trecutului, ci un imprumut de la generatiile urmatoare. Daca de 2.000 de ani s-a scos putin cate putin, si n-a fost chiar putin, ar trebui ca si generatiile viitoare sa se bucure de aceasta avere nationala”.
e. Sunt periclitate puncte de importanţă arheologica – o parte din comuna Roşia Montană, cladiri, biserici.
f. Iazul de decantare – exista voci ale unor specialisti, care arata ca o parte din peretii iazului sunt permeabili, deci exista riscul ca apa tehnologica (infestata cu cianura) sa patrunda in panza freatica si sa impurifice rezervele de apa freatica, folosita apoi ca apă potabila in zona si nu se stie cat se poate extinde.
Cu excepţia problemei clădirilor şi bisericilor, despre care reprezentanţii exploatatorului RMGC au declarat că vor fi transmutate, toate celelalte probleme ridicate de Academia Română au rămas FĂRĂ RĂSPUNS în emisiunea TVR despre cazul Rosia Montana. Dezbatere care, altfel, a fost moderată echilibrat de Mihai Rădulescu.
La emisiune au participat, printre alţii, preşedintele fundaţiei Alburnus Maios, Eugen David şi jurnalistul Mircea Toma, ambii opozanţi ai proiectului de minerit.
De asemenea, a participat şi directorul RMGC, Dragoş Tănase şi Bogdan Naumovici – cel care coordonează incredibila propagandă publicitară pro-minerit (Gold Corporation) în mass-media din toată ţara. Până acum, Rosia Montana Gold Corporation a investit în proiect 5 milioane de euro (!), fără să aibă încă avizul de mediu!
Din partea Guvernului, au participat doi secretari de stat: Marin Anton, de la Ministerul Mediului şi Vasile Timiş, de la Ministerul Culturii. A doua zi, Timiş şi-a dat demisia de la Ministerul Culturii…
Întregistrarea integrală a emisiunii, aici.
