Nu, Preşedintele mut nu a încălcat Constituţia. Pur şi simplu i-a dat cu jet lui Dragnea. Silenţiosul ritos Iohannis a vorbit sub 1 minut. Cât să ne transmită că nu vom avea un premier-marionetă al lui Dragnea şi cu atât mai puţin o femeie musulmană, aşa cum e Sevil Shhaideh.
Omul de la Sibiu nu a catadicsit să ne spună politicos motivele sale, după ce anterior o acceptase pe Sevil Shhaideh ministru al Dezvoltării Regionale. Probabil că acum nici nu le putea spune, cu adevărat. Fie că or fi fost ele de ordinul unui calcul pur politic, ori că ţine de CSAT. Neamţul nu a venit să ne spună dacă Sevil e vreun pericol naţional sau că nu vrea să fie păpuşat (da, inclusiv el, Iohannis) de Dragnea, via Palatul Victoria. Că Iohannis nu a catadicsit să ne explice, nici măcar cu o frază, de ce a refuzat-o pe Sevil, nu trebuie să ne mai mire. Ăsta e stilul omului. Ghinion, dragi români!
În ciuda scorului catastrofal al PNL din aceste alegeri, Iohannis ţine să ne arate că el, Preşedintele încă respiră. Încă are Puterea, deşi vorbeşte tot mai puţin. Plecând de la vorbele lui Dragnea, care se laudă cu izvorul reconfortant de cadre al PSD, Iohannis i-a cerut marelui conducător tot mai stresat al PSD să mai scoată un iepure din joben. Iar el, Dragnea, nu mai poate fi, de vreme ce a scos deja porumbelul, admiţând public că astfel ar forţa legea, condamnat penal fiind.
Ce să facă Dragnea, acum? Să-l suspende pe Iohannis? Cu ce chip? Faza cu încălcatul Constituţiei de către preşedinte nu prea merge, se vede bine. Dincolo de orice interpretări, în Constiuţie scrie clar că Preşedintele este obligat să nominalizeze candidatul partidului ce are majoritatea absolută în Parlament. Iar PSD nu o are, decât împreună cu ALDE. Însă Constituţia nu scrie nimic despre alianţe sau coaliţii. Aceeaşi Constituţie arată că Preşedintele nominalizează premierul, după consultări cu partidele. Prin urmare, PSD şi ALDE sunt chemate acum să vină cu o altă propunere. Altfel, Iohannis va trebui să nominalizeze un premier după capul său, premier care va trebui să obţină votul de investitură al Parlamentului dominat acum de PSD şi ALDE!
Nu cred că Dragnea şi PSD sunt atât de nechibzuiţi cât să-l suspende pe Iohannis. S-ar întoarce împotriva lor dacă ar arunca ţara într-un asemenea haos, fără un guvern instalat. Pentru că, procând astfel, taman Dragnea&PSD ar arunca ţara în haos. Mai mult, cred că lui Iohannis i-ar conveni suspendarea, în timp ce PSD şi ALDE vor avea dificultăţi majore să explice poporului de ce s-au răsculat împotriva Preşedintelui creştin care a refuzat să nominalizeze o femeie musulman, măritată cu un afacerist fost înalt oficial în guvernul Assad al Siriei. Vorba aia, noi, românii, am tot învăţat din manualele de istorie cum noi, oştiri cu preoţi creştini în frunte ne-am opus islamizării dorite de turci, pentru ca acum Dragnea să ofere şefia ţării pe tavă unei musulmane cu legături puternice în ţările arabe. Hai, sictir, ar putea zice românu’ la un eventual referendum!
Insistând cu musulmanca de încredere la neamţul evanghelic, Dragnea a ajuns în corzi. Într-adevăr, acum se poate întreba Dragnea ce garanţii are că Iohannis nu-i va da cu tifla şi a doua oară. Însă aşa se întâmplă când, ameţit de beţia puterii, nu-ţi mai faci toate calculele necesare şi vii cu propuneri hazardate, ce-ţi retează din valul popular de susţinere. Cred că nici valul şefilor de filiale, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii din PSD nu sunt dispuşi să aştepte la infinit până când Dragnea să-i propună lui Iohannis un premier căruia neamţul mut să nu-i găsească nod în papură.
Ei, însă asta ar înseamna ca Dragnea să renunţe la puterea sa absolută în PSD, precum şi la influenţa sa pregnantă asupra Palatului Victoria. Iohannis i-a arătat clar lui Dragnea: propunerea lui Sevil a fost o gafă de proporţii, prin care Dragnea şi-a demascat setea de putere şi s-a trecut singur într-o poziţie vădit inferioară. Înclin să cred că Iohannis ar accepta propuneri ale PSD precum Vasile Dâncu, Mihai Fifor sau Sorin Grindeanu. Evident, acestea sunt nume prea puţin controlabile de la partid de un Liviu Dragnea disperat să-şi aranjeze ploile aşa cum ştie el, la Palatul Victoria. Cât despre programul de guvernare, dacă România nu scapă de povara a 200.000 -300.000 de bugetari, nici vorbă ca acesta să poată fi pus în practică la o scară socială relevantă. Nu “la virgulă”, aşa cum vrea Dragnea, dar măcar aşa, aplicând pe sărite. Precum ai răsfoi o carte de poveşti frumos colorată…