PSD şi PNL au intrat în cursa relaxării fiscale. Pe fondul creşterii economice, ambele partide şi-au propus să-i convingă pe români cu măsuri de relaxare fiscală – bombă.
Cele mai mari partide româneşti se întrec în promisiuni de relaxare fiscală, în această perioadă electorală. Dacă PSD propune eliminarea totală a impozitului pe venit pentru salariile sub 2.000 de lei brut sau reducerea la 10% pentru salariile peste 2.000 de lei brut, PNL ar aduce TVA la 16%, în cadrul unei cote unice generalizată la 16%. Sunt două din multitudinea de impozite propuse spre a fi eliminate sau reduse drastic de social-democraţi şi liberali, intraţi într-o cursă a „înarmării” cu propuneri fiscale care mai de care mai atrăgătoare pentru un electorat ce pare tot mai greu de adus la urne.
Domnilor candidati, jos mastile!
Dincolo de zgomotul campaniei electorale, consider că oferta celor două mari partide româneşti pe partea de fiscalitate este una esenţială pentru configuraţia economiei româneşti din viitorii ani. În condiţiile în care, pe alocuri, aceste alegeri legislative au încă un aer specific alegerilor locale, consider important să ne aplecăm asupra miezului problemei: programele de guvernare ale celor mai mari partide. Este important ca alegătorii să aibă habar ce au de gând să facă partidele, o dată ce vor ajunge (sau nu) la guvernare. Iar modul în care acestea văd fiscalitatea în România este un aspect critic pentru modul în care vom trăi în ţara aceasta.
PNL insistă să fie văzut partidul de dreapta, ce are datoria să stimuleze afacerile şi propune o cotă unică de 16% generalizată, pentru impozit, TVA, dar şi pentru contribuţiile sociale pe salarii. De asemenea, PNL promite eliminarea impozitării tuturor categoriilor de pensii.
În schimb, PSD plusează pe relaxarea fiscală şi propune, nici mai mult, nici mai puţin, decât scutirea de impozit pentru salariile şi pensiile de până la 2.000 de lei brut, respectiv, o cotă redusă, de 10%, pentru salariile şi pensiile de peste 2.000 de lei, cu precizarea că la pensii s-ar plăti 10% doar pentru ce “sare” de 2.000!
Tot cu 0% şi 10% promite PSD că vor fi impozitaţi şi cei cu venituri din activităţi independente, respectiv 0% pentru CASS la pensionari, 0% CAS şi CASS pentru cei cu venituri din activităţi independente, precum şi scutiri de impozite la terenul agricol, autovehicule, dividende, la pachet cu alte scutiri şi reduceri pentru cei cu venituri din chirii, arende etc. Scutiri şi reduceri drastice sunt prevăzute în programul PSD şi în privinţa impozitului pe transferul proprietăţii. Acestea, desigur, pe lângă un TVA scăzut la 18%, în programul PSD, dar redus sau chiar eliminat la publicitate şi vânzarea locuinţelor!
Rămâne de văzut ce cred românii despre programele celor mai mari partide politice româneşti, duminică, 11 decembrie, la urne – când vor alege Parlamentul ce va da noul Guvern.
Iată ce ni se propune, cu precizarea că programul politic formulat de PSD este prezentat în grafice atractive, pe www.indraznestesacrezi.ro, în timp ce PNL şi-a postat într-un singur .pdf cele “100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100“, pe pnl.ro:
TVA
PSD: 18%, de la 1 ianuarie 2018; 0% pentru vânzarea de locuinţe, de la 1 martie 2017; 9% pentru publicitate, de la 1 martie 2017. Această cotă TVA ar situa România pe locul 2 în UE.
PNL: 16%, în cadrul cotei unice generalizate. Nu se dă termen, dar se precizează că măsura va fi implementată “pe termen scurt şi mediu, etapizat”. Cota de 16% TVA ar face din România ţara cu cea mai mică cotă TVA din UE!
Impozitul pe venit
PSD: Se propun scutiri de impozit pentru cei cu salarii modeste:
0% pentru persoanele cu salariul de până la 2.000 de lei/lună brut; 0% pentru medici şi IT-işti, indiferent de salariu; doar 10% pentru salariile ce depăşesc 2.000 lei/lună;
0% pentru pensionari, cu pensii până la 2.000 lei (de la 1 ianuarie 2017) şi 10% pentru pensiile de peste 2.000 de lei (doar pentru suma ce depăşeste 2.000 lei), de la 1 ianuarie 2018.
0% pentru cei care au venituri din activităţi independente, până la plafonul de 24.000 de lei, anual; 10% pentru ce depăşeşte plafonul de 24.000 lei anual (cabinete individuale, PFA, avocaţi, consultanţi, arhitecţi, medici, scriitori, artişti, jurnalişti, notari, evaluatori, contabili, taximetrişti, etc.), de la 1 ianuarie 2018
PNL: Rămâne impozitul pe venit de 16%, în cadrul cotei generalizate de 16% propusă pentru impozitul pe venit/profit, TVA şi contribuţiile la asigurările sociale.
0% impozit pentru toate categoriile de pensii
Contribuţiile sociale (CAS, CASS, şomaj etc.) pe salarii (!!!)
PSD:
25% CAS contribuţia cumulată angajator+angajat pe salariu, de la 26,3%, cât este acum; 10% CASS cumulat angajator+angajat, de la 10,7%, cât este azi şi eliminarea contribuţiilor pentru şomaj (azi 1% angajator+angajat), concedii (0,85%), creanţe salariale (0,25%), risc şi accidente (0,15%). De la un total de 39,25% se ajunge la 35%, scădere ce avantajează cu precădere angajatorii, adică cei care plătesc, în fapt, contribuţiile, din fondul de salarii.
0% contribuţie CASS pentru pensionari, de la 1 ianuarie 2017
0% contribuţie CAS şi CASS pentru cei cu activităţi independente, de la 1 ianuarie 2018
PNL:
Cotă unică de 16% contribuţiile sociale pe salarii, etapizat, prin reducerea drastică a contribuţiilor asigurărilor sociale (CAS – pensii). Din păcate,PNL nu a explicat încă clar şi elocvent această cotă unică aplicată şi pe contribuţiile sociale aferente salariilor.
În programul PNL nu se precizează care vor fi procentele pentru contribuţiile sociale luate în parte, atât la angajat, cât şi la angajator, dar angajamentul este pentru o cotă unică, de 16%. Interpretarea nu este unitară, în PNL. Astfel, o variantă de înţelegere a acestei cote de 16% pentru contribuţiile sociale ale angajatului şi ale angajatorului pe salariu, este că aceste contribuţii, luate împreună, ar trebui să cumuleze 16! Aceasta în condiţiile în care contribuţiile sociale sunt plătite toate, de facto, tot de angajator, din fondul de salarii. Astfel, ar rezulta o scădere drastică a taxelor plătite către Stat pe salarii, de care beneficiază angajatorul şi, implicit, angajatul, printr-o diferenţă mai mică între salariul brut şi cel net.
O variantă mult mai apropiată de realitate, vehiculată de la vârful PNL este că cota unică de contribuţii pe salarii ar fi 16% – contribuţie angajat, 16% – contribuţie angajator. Aşadar, 16+16=32% cotă totală pe contribuţiile sociale aferente salariilor, în scădere de la 39,25%, cât este în prezent. Oricum, o cotă mai mică decât cea de 35% propusă de PSD.
Azi, contribuţiile sociale arată aşa:
CAS (pensii): 10,5% la angajat; 15,8%, 20,8% sau chiar 25,8% la angajator;
CASS (sănătate) 5,5% la angajat, 5,2% la angajator;
Şomaj: 0,5% angajat, 0,5% angajator;
Alte contribuţii datorate de angajator sau de cei ce realizează venituri din activităţi independente sau de angajatori:
0,85% angajator – contribuţia pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate; 0,25% creanţe salariale; 0,15% risc şi accidente.
Alte propuneri de relaxare fiscală
PSD:
Alte venituri obţinute de persoane fizice (chirii, arendă, dobânzi, cedare bunuri etc.);
10% impozit pe venit, 0% CASS de la 1 ianuarie 2018
0% impozit la transferul proprietăţii şi 3% din ce depăşeşte 450.000 de lei, din 2018
0% impozit pe terenul agricol, dar 100 lei/ha impozit pe terenul lăsat nelucrat doi ani consecutiv
0% impozit pe autoturisme până la 1.600 cc, motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, transport marfă
0% impozit pe venit pentru centrele de cercetare-dezvoltare
0% impozit pe dividende, de la 1 ianuarie 2018
Recalcularea accizelor la cursul real euro-leu (acum este calculat la 4,73 lei pentru un euro)
Majorarea plafonului pentru opţiunea de înregistrare la plata TVA (IMM şi PFA), de la 220.000 la 300.000 de lei, prin actualizarea cursului de schimb leu – euro.
PNL:
Reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe socotite a fi cu eficienţă fiscală redusă, dar cu impact negativ asupra poverii fiscale totale.
Facilităţi fiscale pentru angajatorii cu mai mult de 1.000 de angajaţi în aceeaşi locaţie, prin acceptarea amortizării accelerate pentru investiţie, pentru a înfiinţa creşe, grădiniţe şi centre “şcoală după şcolă”, pentru copiii angajaţilor care-şi desfăşoară acolo activitatea profesională.
1 miliard de euro ajutoare de stat acordate, care să se traducă în investiţii de 2 miliarde de euro, în următorii patru ani.
Impozitul pe cifra de afaceri
PSD:
1% pentru microîntreprinderile cu 1 – 9 angajaţi şi mărirea plafonului la 500.000 euro cifra anuală de afaceri, de la 1 martie 2017. Azi, este 1% pentru cei cu 2-9 angajaţi şi 2% pentru cei cu un singur angajat, respectiv 3% fără angajaţi.
Deduceri fiscale/sprijin financiar pentru familii şi tineri
PSD:
Deducerii pentru familiile cu copii, cu venituri de până 10.000 de lei pe lună: între 1.200 şi 1.600 pentru fiecare copil/an, de la 1 ianuarie 2018
CASS plătit integral de la buget pentru familiile cu venituri mici, până la 5.000 de lei/lună cu un singur salariat în familie
Susţinerea plăţii parţiale a cheltuielilor cu întreţinerea şi chiria, pentru cei ce îşi găsesc să muncească la peste 50 km distanţă, pentru familiile sub 5.000 de lei pe lună.
Credit de 40.000 pentru tineri (cursuri, chirii, avans casă) până la 26 de ani, studenţi, care urmează şcoală profesională sau sunt angajaţi, cu dobânda subvenţionată de stat.
Alte măsuri promise de PSD pentru tineri pot fi găsite aici: indraznestesacrezi/tineri
PNL:
Reducerea la jumătate a impozitului pe venit pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani al acesuia/acestora.
Creşterea alocaţiilor pentru toţi copiii, la 200 de lei, prin acordarea de tichete sociale, pentru achiziţia de rechizite, haine, alimente etc.
Împrumuturi către studenţi (“Student Loans”) pe termen lung (10 ani), cu dobânzi preferenţiale, destinate studiilor, rambursabile după trei ani de la absolvire, din veniturile salariale.
Acordarea de stimulente financiare pentru angajatorii care înfiinţează unităţi educative private sau parteneriate cu universităţile, pentru angajarea tinerilor.