Jurnal de călătorie. Lyon – Când galbenul auriu forte se transformă într-o mămăligă moale, à la Tătăruşanu

Lyon: România - Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro
Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro

Dimineaţa mă trezesc surprinzător de devreme, după o noapte lungă şi obositoare. Casc ochii şi realizez unde sunt abia după câteva secunde. Sunt unde vroiam şi plănuiam să fiu. Însă o senzaţie neplăcută de uluială mă cuprinde de îndată.  

 

“Nu se poate. Chiar ne-au bătut ciobanii ăia?? Asta a fost tot!?”. Mă simt scuipat afară de la Euro fără să-mi fac bine încălzirea. Nici la propriu, nici la figurat. Cu ce am greşit? Cu siguranţă am greşit cu ceva. Altfel nu se poate. Sigur nu am calculat ceva bine. Sunt acuzat rapid că am fost prea încrezător. Fetele mele sunt mai raţionale, măcar când vine vorba despre fotbal. Dar cum poţi fi altfel, atunci când îţi intri în pielea de suporter patriot? Dacă eu am fost încrezător de am răguşit cu totul, ce să mai zic de unguri? Ăia au ajuns la Marsilia de părea că-s din hoarda lui Attila. Iar mârţoagele roş-alb-verzi de pe teren au mâncat jăratec, transformându-se în adevăraţi cai năzdrăvani. Până când, într-o clipă de neatenţie, s-au trezit cu picioarele legate de magicianul Hazard, ale cărui vrăji cu ciocolata belgiană au ţinut doar trei zile, spre supărarea puţinilor belgieni din Belgia. În schimb, ai noştri au părut nişte pui dezorientaţi…

Lyon: România - Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro
Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro

Creierul îmi este invadat cu scene care de care mai suprarealiste. O zi cât patru anotimpuri. Dimineaţa începuse promiţător, în capitala gastronomiei franceze şi, pretind localnicii, a lumii! Cu un gest elegant, Sorin – vecinul meu compatriot devenit lyonez de zece ani încoace ne preluase pe toţi trei din faţa apartamentului unde ne cazasem ieftin (long live AirBnB). Însoritul Lyonul îşi arăta, în avampremieră, elegantele sale falduri din C5-ul lui Sorin. Un oraş special, aflat la confluenţă de fluvii, unde Ronul de lat îşi absoarbe cu nesaţ afluentul râurean Son, creând o peninsulă care în acea zi de duminică pulsa ca o veritabilă vulvă prinsă într-un dans al împerecherii, al cărui deznodămând urma să-l aflăm cu tristeţe, în întunecata noapte lyoneză. Albanezii – oh, ce popor euro-transhumant! – parcă asediaseră Lyonul. Râuri – râuri de albanezi purtători ai obsedantului roşu, mii şi mii de cuşme albe ciobăneşti purtătoare ale stemei albaneze -un semn distinctiv al unui popor care, la rându-i, pare că apreciază transhumanţa.

Lyon: România - Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro
Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro

În zonele turistice ale Lyonului, românii se ivesc răzleţ, făcându-şi loc printre “invadatorii” albanezi. Unii români sunt zâmbitori, alţii sunt intraţi deja în febra meciului, însă cu toţii mândri de culorile şi însemnele naţionale. Chit că FRF-ul lui Sandu s-a încăpăţânat să-i îmbrace pe ai noştri eminamente în galben. Iar sigla de pe pieptul fotbaliştilor naţionali – băşica rudimentară a logo-ului FRF – este un veritabil afront în faţa frumoasei noastre Steme Naţionale. O stemă pe care ungurii, ruşii, spaniolii, sârbii, polonezii, cehii şamd. o poartă cu mândrie la piept.

Intrat în Bazilica Notre Dame de Fourviere, aşezată panoramic pe dealurile Lyonului, realizez că superba bazilică a devenit brusc loc de pelerinaj pentru suporterii celor două echipe. Şi, judecând rezultatul după numărul suporterilor, pare-se că Dumnezeu o fi ascultat de glasul celor (mai) mulţi. Realizez că, în ciuda imboldului primar, mie mi se făcu ruşine să mă rog la Cel de Sus pentru o bucurie adusă în stadion, la ceas de seară. Mi-era frică să nu mă umplu de penibil în faţa divinităţii. Totuşi, ce m-ar fi costat? Da…

Lyon: România - Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro
Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro

Dacă unii cugetă la cele sfinte, alţii sărbătoresc în avans, cu câteva ore înainte de meci. Place Bellecour nu are de ales: contemplează la încălzirea câtorva mii de suporteri albanezi, care scandează la un loc în continuu, delirant, ca intraţi în transă, pe fondul unor fumigene ce înroşesc văzduhul chiar lângă Fan Zone-ul amplasat în uriaşa piaţă. Fetele mele îngheaţă la vederea “ultraşilor” albanezi, mulţi veniţi la Lyon călare pe bolizi sport Audi, din Elveţia, Italia sau Franţa. Or fi periculoşi?

Lyon: România - Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro
Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro

În urmă cu câteva zile, chiar în Fan Zone-ul din Place Bellecour, nişte albanezi înjunghiaseră doi francezi, de supărare că Albania lor a pierdut cu Franţa la spartul târgului. Zâmbesc. Nu e dracul chiar aşa de negru. Nu stau prea mult pe gânduri şi-l provoc la o poză pe un albanez purtător de căciulie ciobănească. Omul acceptă. Aşa, trăiască prietenia albano-română! Şi să vă batem deseară!

Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro
Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro

În câteva minute, o sârboaică ne abordează, convingându-ne uşor s-o vopsim pe puştoaică noastră în obraz, cu roş-galben-albastru. Într-o română fluentă, sârboaica din Belgrad mă asigură că va ţine cu România deseară, înainte să-mi vândă un fular jumi-juma România-Albania. Nu mă miră, de când cu Kosovo-ul albanofon desprins din trupul Serbiei.

După un prânz cu un fois-gras excelent şi consistent, garnisit cu un pahar de vin local de calitate, într-un local situat în primitorul centru istoric al Lyonului, ne îndreptăm spre stadion. Nu înainte să intru între englezii adunaţi cu toţii în faţa unui pub englezesc din buricul Lyonului, pentru a importa divinitatea să le ţină Regina. Nu ştiam atunci că peste doar câteva zile, compatrioţii lor urmau să saboteze tot ce înseamnă filosofia Uniunii Europene… După Brexit, şi englezii lui Hodgson şi-au făcut un Exit rapid de la Euro, în faţa frustei Islande. Dar despre asta, într-un episod viitor.

Câteva ore mai târziu, Citroen-ul lui Sorin gonea de zor, cu coama sa tricoloră fluturând deasupra, spre noul stadion al lui OL – pe care-l ghiceam ca un loc al unei Victorii chinuite şi, totuşi, Victorie.

Pe măsură ce se apropie ora începerii meciului, vremea se strică. Cerul devine tot mai plumburiu… Lăsăm maşina într-o mega-parcare amplasată într-un câmp. Între timp, norii cad peste noi. Ajungem uzi leoarcă în rata specială ce ne duce la stadionul construit şi el între culturile agricole, pe un drum, cum altfel?, construit special pentru acest stadion. Ploaia stă. O fi de bine? Vin soarele pe strada noastră? Suntem şi noi gălbui-aurii, ca el. Puii Soarelui… Mai ales Roberta, mezina noastră de doar 7 anişori, ce mai mândră suporteriţă româncă, fascinată de fenomenul “UEFA Euro 2016”, ambalat şi livrat foarte bine, pentru a-i cuceri în primul rând pe cei mai mici. Stadionul e frumos. Modern. Nou-nouţ. Însă nu mai impresionant ca Arena Naţională.

Controlul de securitate nu e nici el extrem riguros. Asemănător celui de la amicalul România – Spania din primăvară, de la Cluj. Oare vom şti juca aşa cum am făcut-o atunci? Oare…. Emoţiile mi se amplifică. Sorin fumează. Simt nevoia să fumez şi eu şi să îmi imaginez un scenariu plauzibil de joc. Intrăm în arenă şi realizez rapid că albanezii au ocupat aproape trei sferturi din stadion! Să fie 35.000 de albanezi în tribună? Să tot fie! Cine a stat să-i numere?

Imnurile celor două naţională dă prilej gazdelor franceze să invite cele două galerii la karaoke. Versurile imnurilor sunt trecute pe cele două ecrane gigant!

Imnul Albaniei îmi sună cunoscut. Aveam să aflu ulterior că e pe muzica lui Ciprian Porumbescu – “Pe-al nostru steag e scris Unire”, iar versurile inspirate de cele ale lui Andrei Bârseanu par să-i fi încărcat din plin pe fotbaliştii veniţi din micuţa ţară balcan-adriatică.

2016-06-19 21.03.45

Urmăm noi. “Deşteaptă-te, române!”. “Deşteaptă-te, Iordănescu!”. “Deşteaptă-te, Chiricheş”. “Deşteaptă-te, Stanciu!”, “Deşteaptă-te, Alibec!”. “Deşteaptă-te, Tătăruşanu!”. “Deşteaptă-te, Tătăruşanu”. “Deşteaptă-te, Tătăruşanu”…

Uriaşa masă roşie albaneză insistă să ne acopere urechile cu “Shqipi”, “Shqipi” – alintul dat Albanei, Shqiperia, în limba lor. Nu ne lăsăm. Toată peluza română încearcă din răspunteri să-şi revarse efuziunea patriotică spre cei din teren. Dar Tătăruşanu are, încă o dată, mâinile de mămăligă. E 0-1, din senin, chiar înainte de pauză! Suntem consternaţi. Pe bune, ne bate Albania?! Parcă avusesem controlul. Tricolorii începuseră bine meciul, dar s-au dezumflat pe traseu ca o băşică umplută cu apă de.. ploaie. La pauză, ne încărcăm cu optimism. O dreg ai noştri într-un final, doar n-o să ne facem de râs în halul ăsta. Însă repriza a doua, Albania ne arată ce înseamnă să ai antrenor italian. Albanezii se apără dârz în faţa unei Naţionale române fără un număr 10 de certă valoare. Mai mult, contraatacă periculos în faţa unor români care vor să marcheze cu disperare, dar nu ştiu cum să scape mai repede de minge. Iar când, totuşi, aducem mingea în porţii adverse, alor noştri parcă li se întunecă minţile. Rămânem cu impresia că Sânmărtean a fost marginalizat, Stanciu are încă dinţii de lapte, iar Andone nu poate de unul singur. Şi dacă ar fi intrat şutul ăla… Dar bara a fost şi ea albaneză. Undeva pe la jumătatea reprizei secunde, tribuna noastră cântă “Deşteaptă-te, române”. Poate trezeşte ceva vigoare suplimentară şi pe gazon. Mi se face pielea găină. Hai, că se poate! Însă, pas. De unde nu e… Ai noştri nu pot mai mult. Aşa cum nici Iordănescu nu s-a răbdat să-l lase pe Tătăruşanu pe bancă, chit că pe bancă aveam un portar de valoare apropiată.

Lyon: România - Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro
Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro

Ieşim cu capul plecat, dar realizăm rapid că noi, suporterii români nu avem să ne ruşinăm cu nimic şi de nimic. Noi am fost la înălţime! Chiar am ţinut piept zecilor de mii de albanezi şi, ce contează mai mult, am arătat că ştim să ne susţinem Naţionala. Voi, cei de-acasă, ne-aţi auzit, nu-i aşa? Chiar dacă de prin minutul 80 încolo scandările au rămas apanajul galeriilor “specializate” de la etaj…

Din negura nopţii, de nicăieri, ochii îmi sunt orbiţi de nişte colegi de breaslă. Un echipaj de la Dolce Sport mă intervievează. Ajung în postura suporterului căruia i se cer reacţii revoltate la ieşirea din stadion. Încerc să fiu cumpătat, chiar dacă dezamăgirea e mare. Cum mi s-a părut meciul? Sunt dezamăgit? Cine e de vină? Trebuie schimbat ceva?! Primele întrebări mi se par inutile. Încerc să fac o analiză extrem de succintă a meciului şi evit să dau în Iordănescu – selecţionerul generaţiei lui Hagi, însă nu am cum să trec peste titularizarea obsedantă a lui Tătăruşanu. Dom’le, de ce Pantilimon nu a primit nicio şansă?! Era prea înalt? Avea hiba că iese mai bine pe centrări ca “Tătă'”? Ah, da, să zic şi despre schimbările ce vor veni, presupuse imediat după fluierul final. Da, dar nu oricum, nu cu oricine, iar shimbările utile pot fi făcute doar de către cei care se pricep. Că-i cheamă Burleanu sau altfel. En fin, interviul se termină brusc, după ce câţiva albanezi surescitaţi încep să urle şi să sară în spatele meu, bucuroşi că vor apărea la televizor… În zilele ce vor urma, Roberta căuta să-i explic de ce a pierdut România şi când mergem la următorul meci. Mirajul “UEFA Euro 2016” continua s-o fascineze, semn că marketingul internaţional intensiv îşi făcuse treaba.

Lyon: România - Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro
Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016, UEFA Euro 2016 by calincorpas.ro

Chinul de pe Stade de Lyon continuă cu îmbulzeala la ieşirea spre autobuzele ticsite cu albanezi gălăgioşi şi umflaţi în pene, ce duc spre mega-parcarea auto. Iar calvarul îşi consumă epilogul acolo, cu încă un ceas de aşteptare pentru a ieşi cu maşina din parcare. UEFA închiriase parcarea de la un centru expo şi, îmi spune Sorin, chit că la meciurile lui Olympique Lyonnais parcarea e gratuită, UEFA socotise de cuviinţă să-i taxeze pe euro-suporteri, la ieşire. Nu importă pentru oficialii UEFA că deja ai pierdut zeci de minute aşteptându-ţi rândul la bus, pentru a călători apoi într-o îmbulzeală maximă. Cum plata se făcea doar cu cardul, iar albanezii nu prea folosesc cardurile, ieşirea pe la barieră s-a transformat într-un chin prelungit, ce a încheiat cum nu se putea mai potrivit o experienţă concepută, parcă, de Murphy însuşi.

“Ce începe prost, se termină şi mai prost” – zice proverbul acestuia. Rămăsese doar să ne scuturăm de greoii stropi de ploaie ai plumburiului Lyon, pentru a ne transforma tristeţea într-o vacanţă dedicată alungării tristeţei şi căutării frumosului. Un frumos ce şi-a luat un tribut greu în plumbul aşternut cu meticulozitate în picioarele neobosiţilor călători veniţi din Roumanie – o ţară ţinută prea mult timp în umbra Europei.

Dar despre toate acestea, în relatările ce vi le voi devoala. 🙂

PS: Ce ziceţi de Herr Cristoph Daum? Eu zic că e o varintă ce merita încercată.

CLICK aici pentru GALERIA FOTO Lyon: România – Albania, 19 iunie 2016 / UEFA EURO 2016 by calincorpas.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *