Romania romilor sau a românilor?/Tigani de secole, romi din 1971!

tigani in FrantaMă încăpăţânez să cred că nu-s rasist şi nici xenofob. Accept că fiecare popor are dreptul să-şi aleagă cum îşi spune, dar fără a căpuşa identitatea, inclusiv denominativă a altui popor. Eu unul, refuz să fiu asimilat obiceiurilor ţigăneşti. Şi azi, şi mâine, şi peste zece ani.  Cam asta se întâmplă cu ţiganii şi românii. Primii au ţinut în 1971 un congres mondial, lângă Londra, cu delegaţi din nouă ţări şi observatori din alte patru. Ciudat, nu şi din România. Cu această ocazie, au hotărât ei să nu-şi mai zică tigani (gypsy/gitanes/zigeuner/cigany), ci romi, iar limba să fie taman romani. Ce mai contează că de la “Romani” la “Romanian” calea e foarte scurtă, preţ de doar o terminaţie? Cu timpul şi folosindu-ne de sporul demografic (ultra-pozitiv la ţigani, tot mai negativ la români) ea ar putea dispărea, iar România ar putea fi cunoscută “worldwide” ca ţara ţiganilor. Genial de simplu, nu?

Au ales să-şi spune tocmai “Roma/Romani”, periculos de apropiaţi lingvistic denumirii de “Romanian”, chiar dacă alternative mai erau, chiar şi la “gypsy”. Spre exemplu: “sinti” – cum li se mai spune prin ţările anglo-saxone, în special în Germania, ori “kale” – în peninsula iberică.

Tot atunci, în 1971, şi-au ales şi steagul, ce are în mijoc o “chakra” asemănătoare cu cea din steagul Indiei. Steagul ales fusese cel folosit la o conferinţă ţigănească din Romania, ţinută în 1933.  Steagul li se potriveşte, zic eu, de vreme ce în jumătatea inferioară apare culoarea verde – iarba, iar în cea superioară albastrul cerului. Iar chakra respectivă poate fi foarte bine interpretată şi ca o roată de căruţă, pe câmpul verde, sub cerul liber… Că de la chakra până la şatră nu e mult, în cazul ţiganilor.

gypsy flag

flag of india

Revenind la problema denumirii ţiganilor, tot aud că e dreptul fiecărui popor să-şi aleagă cum îşi spune. Corect. Însă este cel puţin incorect (nimic surprinzător, de fapt, din partea acestei etnii) să îţi iei un nume în a doua parte a secolului XX (!) care seamănă izbitor cu numele unui popor ce-l poartă cel puţin de secole – cum este cazul poporului român. Români cunoscuţi în trecut şi ca vlahi/valahi – urmaşii dacilor. Aspectul lezează evident interesul poporului român, cu atât mai mult cu cât inclusiv liderii internaţionali ai ţiganilor recunosc şi ei că au o problemă cu integrarea, prin toate ţările pe unde hălăduiesc. Nu cred că e cazul să amintesc, acum, care sunt motivele pentru care românilor le este groază să fie confundaţi cu ţiganii.

Aspectul e din ce în ce mai îngrijorător, în contextul în care internetul ne deposedează tot mai mult de diacritice. De aceea, de la “români” la gitănescul “romani” nu e decât o… tastă. La fel cum, o dată cu desfiinţarea frontierelor, presupus-integratoarea Europă îi respinge, de fapt, tot mai mult pe tigani, preferând să-i asimileze românilor, incompetenţi, la rându-le, să integreze această etnie. Cum ar veni, să ne spălăm pe cap cu ei, că-s (doar) ai noştri. Cam asta ne transmit, spre exemplu, francezii. De aici până la aplicarea etichetei de “România, ţara romilor/ţiganilor”, e cale foarte scurtă. Dacă procesul n-a început deja, în ritm accelerat. Nu zic aici că românul nu face prostii prin străinate, dar deficitul major de imagine ni-l aduce, totuşi, ţiganul. Nu cred că cineva contestă asta. Că nici Europa nu-i în stare să-i integreze pe ţigani, nu trebuie să mire. E greu să integrezi o “cultură” îndărătnică, care de sute de ani se încăpăţânează să respingă civilizaţia. Militez şi pentru recunoaşterea meritelor vârfurilor acestei etnii, care s-au făcut remarcate în multe domenii. Că vorbim despre unii precum Ion Voicu, Mircea Lucescu sau Ştefan Bănică. Din păcate, însă, sunt prea puţine exemple pozitive.

Dincolo de asta, mergând pe urmele şatrei, am aflat că aceste congrese mondiale ţigăneşti au făcut şi un lucru bun. În 2000, la Praga s-au declarat ca fiind o naţiune de sine stătătoare, non-teritorială. Au şi emis o Declaraţie în acest sens. Asta apropo de cei care ne tot dau în cap că sunt cetăţeni români. Dar atunci sunt şi cetăţeni europeni, domnilor de la Paris, Londra sau… Roma! Sau nu despre asta este vorba în generoasa Uniune Europeană?

roma passport gypsy

Mai nou, unele comunităţi ţigăneşti progresiste (da, există şi aşa ceva!) încearcă să-şi implementeze un paşaport propriu, recunoscut internaţional – International Romani Union Passport – ce ar fi emis de Uniunea Internaţională a Romilor, cu sediul la Praga. Au deja şi un model de paşaport! Ceea ce, iarăşi, n-ar fi neapărat un lucru rău. Ideea pleacă din Suedia, iarăşi un exemplu pentru bătrânul continent, atât prin politicile guvernului de acolo, cât şi prin comportamentul comunităţii ţigăneşti de acolo, integrată în bună măsură în societate. Poate că dacă ar reuşi să se organizeze între ei, ţiganii n-ar mai comite atâtea acte anti-sociale şi s-ar integra mai uşor. Cu condiţia să mai şi muncească câte ceva. Muncă aşa cum o înţelegem noi, nu cum o “palmează” ei.

80.000 de români cer parlamentarilor să legifereze revenirea la denumirea de ţigan. Dacă eşti de acord, semnează aici: petitiononline.com

PS: zicea deunăzi un coleg, pe care-l apreciez, de altfel, că, din moment ce oricum suntem tot mai confundaţi cu ţiganii – intenţionat sau nu – să ne luăm noi, românii, numele de daci. Şi mai sunt militanţi pentru însuşirea totală a identităţii şi simbolurilor dacice de către poporul român. Şi eu sunt chiar foarte mândru de originile dacice ale românilor, însă nu cred că e o soluţie. Ar fi o dovadă de slăbiciune din partea noastră, a românilor, să ne schimbăm acum numele – fie şi ca scenariu SF – pentru a nu fi confundaţi cu alţii. Şi nu ar aduce nimic bun. Dimpotrivă, am fi de râsul lumii.

Un alt PS:

Am fost acuzat ca in acest articol pacatuiesc la modul rasist si xenofob, punandu-i pe toti tiganii in aceeasi oala. Si, macar partial imi insusesc aceasta critica. Asa e, tiganul respectabil nu trebuie blamat pentru tiganul care, de fapt, il face de rusine si pe el. Insa trebuie evidenriata si problema culturala cu miros neplacut ce persista in prea multe locuri, raportat la relatia cu majoritatea. In prea multe locuri, de prea mult timp, cu prea multe consecinte. Sunt, pana la urma probleme generale ale unei etnii, care, iata, se rasfrang peste intreaga societate romaneasca, incapabila sa rezolve ea probleme pe care comunitatea tiganeasca refuza, la randu-i, sa le rezolve, sau macar sa contribuie cu adevarat la rezolvarea lor. Iarasi, tin sa precizez, nu peste tot, dar in prea multe locuri.

Pe Bihon:

Romi de Romania sau tigani nomazi?

Ce vor parlamentarii de Bihor: romi sau tigani?

De pe Wiki:

Congresele mondiale ale ţiganilor

2 thoughts on “Romania romilor sau a românilor?/Tigani de secole, romi din 1971!”

  1. D-le Catalin Corpas,afirmatia dvs ‘Tigani de secole, romi din 1971!’
    este una corecta. Insa , am sa va raspund cu aceeasi moneda:
    ” Daci si valahi de secole,romani din anul 1861!” Nici eu nu sunt rasist sau xenofob,dar autentii romani erau cei care i-au cucerit pe daci in anul 106. Grecii va spunau geti,iar autenticii romani va spuneau daci. Asa cum elitele rromilor au ofiicializat termenul de rrom in anul 1971,la primul Congres al Romilor de la Londra,asa au oficializat elitele pasoptiste in anul 1861 termenul de roman. Si eu refuz sa fiu asimilat obicieurilor romanilor,dar,din pacate,
    Constitutia Romaniei si legile ei spun ca,cetatenii unei tari se numesc dupa cum se numeste tara,republica,localitatea,(criteriul teritorial. Apoi,se divizeaza dupa criteriul etnic (etno-cultural).
    Deci,avem tot dreptul sa ne numim romani,pentru ca in primul rand suntem cetateni romani! Cetatenia este prioritara/etnia este secondata.

    Ar trebui sa stiti ca termenul de valahi nu insemna romani,ci
    desemna popoarele romanizate, de limbi romanice. Iar limba nu
    sustine etnicitatea unui popor. Apropos,unde trebuie sa semnez petitia denumirii din roman in valah?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *