Viziunea UDMR i-ar prii Bihorului!

Subiectul reorganizării administrativ-teritoriale riscă să devină motiv de rupere a alianţei de guvernământ. UDMR le-a transmis clar partenerilor de coaliţie din PDL că reîmpărţirea administrativ-teritorială prin voinţa unilaterală a lui Traian Băsescu şi a PDL poate conduce chiar la căderea actualului Guvern Boc. UDMR nu acceptă ce vrea PDL şi invers. În ciuda discuţiilor aprinse vizavi de obsesia UDMR cu privire la cele trei judeţe maghiarizate – Mureş, Harghita şi Covasna – pe care le-a grupat într-o singură regiune prin propriul proiect legislativ, bihorenii trebuie să vadă că Bihorul are doar de câştigat prin viziunea UDMR.

„Nu susţinem varianta transformării celor opt regiuni de dezvoltare în opt judeţe mamut. Noi, de această iniţiativă, idee, ştiam de la PDL, fără să discutăm în coaliţie”, a declarat Kelemen marţi, după ce a discutat în premieră, în coaliţie, problema reorganizării teritoriale. Spre deosebire de variantele PDL şi USL, propunerea UDMR prevede 16 regiuni, ce include gruparea laolaltă a judeţelor: Mureş, Harghita şi Covasna. Şi mai important,  UDMR vede Bihorul într-o regiune cu Sălaj şi Satu Mare. Proiectul UDMR e singurul care nu bagă Bihorul în aceeaşi regiune cu Clujul.

PROIECTUL MAGHIARILOR, BLOCAT ÎN CAMERĂ

UDMR e singura formaţiune politică care, în acest moment, are depus spre dezbaterea parlamentară un proiect de lege ce vizează dezvoltarea regională. Pe 10 februarie a.c., Senatul adopta tacit proiectul susţinut de Uniune, intitulat oficial „Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare”. În prezent, proiectul UDMR se află la Camera Deputaţilor – cameră decizională. Spre deosebire de viziunea PDL şi chiar cea a USL, ce aduc modificări esenţiale în structura administrativ-teritorială a României, împărţind ţara în opt regiuni, proiectul promovat de politicienii maghiari e unul mai puţin drastic. Aceasta deoarece, în esenţă, cele 16 regiuni propuse de UDMR, grupate mai apoi în cinci macroregiuni, au doar rolul de a „sparge” cele opt agenţii de dezvoltare regională, ce funcţionează azi în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale. Mai mult, în proiectul de azi al UDMR se precizează că aceste regiuni de dezvoltare „nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică”. Aşadar, judeţele rămân aşa cum sunt ele azi, fiind vorba strict despre o reorganizare a acestor structuri menite să realizeze proiecte de dezvoltare regională, pentru care se cer fonduri europene.

BIHORUL ARE DE CÂŞTIGAT

Desigur, în jurul proiectului se iscă destule controverse, deoarece UDMR ţine morţiş să grupeze cele trei judeţe cu o populaţie semnificativă de limbă maghiară – Mureş, Harghita şi Covasna – într-o singură regiune de dezvoltare. Plecând de aici, se fac speculaţii în legătură cu următorii paşi strategici pe care liderii politici de etnie maghiară i-ar putea face pentru o autonomie teritorială cât mai largă, în cele trei judeţe.

În acelaşi timp, însă, proiectul UDMR are un efect benefic asupra Bihorului. Aceasta deoarece scoate Oradea din actuala regiune de dezvoltare nord-vest, ce are centrul la Cluj. Conform proiectului UDMR, Bihorul şi-ar crea propriile proiecte de dezvoltare regională împreună cu doar alte două judeţe vecine: Sălajul şi Satu Mare. Important: în legea, de altfel destul de expeditivă şi de simplă, nu apar niciunde sintagmele „autonomie teritorială”, „Ţinutul Secuiesc” sau „Partium”. Regiunea Bihorului primeşte numărul 16, în timp ce cele trei judeţe din estul Ardealului sunt regiunea 14.

SĂLAJULUI NU I-A PRIIT CLUJUL

Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, subliniază faptul că proiectul UDMR e singurul supus în prezent unei dezbateri parlamentare. Liderul local al UDMR explică şi de ce Uniunea a optat pentru dublarea regiunilor de dezvoltare de azi, de la 8 la 16. „După zece ani în actuala formulă, la o analiză am constatat că zonele sărace sunt tot mai sărace şi cele bogate sunt tot mai bogate. Astfel, concepţia conform căreia judeţele bogate le vor trage după ele pe cele mai sărace, prin includerea lor în aceeaşi regiune, nu şi-a atins ţelul. Sălajul nu a devenit mai dezvoltat pentru că a fost inclus în aceeaşi Agenţie de Dezvoltare Regională cu Clujul. Dacă aceste regiuni nu au avut ca rezultat ce şi-au dorit, atunci înseamnă că această concepţie nu a fost una reală”, a formulat Szabo, explicând astfel de ce Uniunea a regrupat regiunile de dezvoltare.

PDL ŢINE MORŢIŞ LA CENTRE REGIONALE, PRECUM CLUJUL

Principalul partid de guvernământ propune o organizare cu opt regiuni mari, care înlocuiesc total actualele judeţe. Principala idee a acestei construcţii este economia cheltuielilor publice cu administraţia locală: mult mai puţine prefecturi, consilii judeţene şi deconcentrate. În schimb, reîmpărţirea teritorială promovată de PDL pune laolaltă judeţe cu prea puţine lucruri în comun, cum este Bihorul cu Bistriţa-Năsăud, Constanţa cu Vrancea sau Alba cu Covasna. Concentrarea administraţiei în opt capitale regionale iscă temeri majore cu privire la direcţionarea preferenţială a investiţiilor către centrele regionale. Oradea se află într-un astfel de pericol al marginalizării, în condiţiile în care Cluj-Napoca a fost deja desemnată capitală prezumptivei regiuni nord-vest. Desfiinţarea judeţelor va fi un proces complex şi dificil. Mari bătăi de cap le vor da autorităţilor mutarea în noile sedii de judeţ. De asemenea, se pune problema accesului populaţiei la serviciile publice, ce ar putea fi centralizate în capitalele regionale.

USL – 8 REGIUNI, DAR JUDEŢELE REZISTĂ!

Opoziţia propune, la fel ca şi PDL, o Românie formată tot din opt regiuni, dezvoltate pe fondul celor opt regiuni de dezvoltare din prezent. Însă, spre deosebire de ceea ce propune PDL, judeţele nu dispar. Regiunile se suprapun peste actuala organizare, ca structuri intermediare între administraţia centrală şi cea locală, şi au ca scop derularea programelor de dezvoltare pe zone geografice largi. Noile entităţi ar fi conduse de consilii regionale conduse de preşedinţi regionali, aleşi întâi în mod indirect iar apoi prin vot direct de cetăţeni. Parlamentul rămâne bicameral, dar Senatul ar urma să reprezinte aceste regiuni şi interesele lor. Astfel, se crează un sistem ce nu extermină defel administraţia la nivel judeţean, aducând, în schimb, structuri regionale. Prin acest proiect, însă, nu scade cheltuiala publică. Dimpotrivă, deoarece se crează un nou etaj administrativ. USL vrea să-şi implementeze proiectul gradual, după alegerile locale de la anul.