Preşedintele Consiliului Judeţean a convocat miercuri o conferinţă de presă doar pentru a bifa un nou episod în războiul de uzură ce-l duce cu firma duşmanului său, Beniamin Rus. Adică Selina.În acuzele aduse firmei care execută lucrările la viitorul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, Radu Tirle s-a folosit de o expertiză tehnico-economică, făcută de o firmă de proiectare din Timişoara şi de un raport al Curţii de Conturi. Bau-Proiect Timişoara e firma care a întocmit expertiza privind contractul de lucrări de la fosta Garnizoană, ce va servi, într-un viitor din ce în ce mai incert, drept sediu al Muzeului. Firma timişoreană a primit de la Tirle sarcina întocmirii expertizei prin încredinţare directă.
„A fost prin încredinţare directă deoarece e o valoare sub 15.000 de euro. E aceeaşi firmă ce a făcut şi expertiza pentru acoperiş”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean, Mircea Jacan.
RAPOARTELE LUI ŢÎRLE
Într-un raport de expertiză de patru pagini, semnat de un anume inginer Aurelian Chivu, se fac mai multe referiri de natură tehnică cu privire la situaţiile de lucrări de la ceea ce ar trebui să fie sediul Muzeului. Raportul evidenţiază mai multe nereguli şi greşeli privind activitatea pe şantier. Astfel, se enumeră mai multe lipsuri, printre care „lipsă procese verbale de lucrări ascunse”, „lipsă certificate de calitate a materialelor înglobate” etc. Sau „în centralizatorul financiar al obiectelor la rubricile NR (notă de renunţare pentru o anumită lucrare – n.r.) şi NCS (notă de comandă suplimentară pentru o lucrare – n.r.) nu sunt valori”, se arată în raporul comandat de Tirle. De asemenea, se mai spune în raportul Bau-Proiect, „dispoziţiile de şantier nu sunt înregistrate la beneficiar, singurul care are legături contractuale cu cei implicaţi (constructor, diriginte de şantier şi proiectant), fiind singurul în măsură să aprobe modul de rezolvare a Dipoziţiilor de şantier”. Sau, altă constatare, „există lucrări decontate dar neexecutate”.
„S-au înţeles între ei!”, acuză Tirle, referindu-se la Selina şi la firma ce a asigurat diriginţia de şantier: H-Proiect Baia Mare. De altfel, acestor două firme, preşedintele CJ Bihor le-a făcut plângere penală. Plângere la care nu se cunosc nici acum urmările, deoarece procurorii au dificultăţi în a întocmi un dosar penal serios pe problemele reclamate de Ţîrle. Preşedintele CJ Bihor a cerut Parchetului să urgenteze instrumentarea plângerii sale: „De aceea plătim atâţia bani către instituţiile statului, ca să ne ajute atunci când sunt probleme!”, a spus Ţîrle, pe un ton autoritar.
Cel de-al doilea document de care s-a folosit preşedintele CJ în aversiunea făţişă vizavi de Selina a fost un raport al Curţii de Conturi. Ţîrle a pus la dispoziţia presei doar trei din cele câteva zeci de pagini ale raportului. În aceste pagini se face referire la „lucrări decontate dar neexecutate la categoria «Clădiri şi construcţii speciale»”.
CHEŞELI, BĂGAT LA MIJLOC
În raportul Curţii de Conturi ce are ca obiect situaţia contractului de lucrări de la Muzeu, apare la un moment dat numele directorului tehnic al Consiliului 
Judeţean, Filip Cheşeli. Numele acestuia apare în document, într-o lumină care nu-l avantajează, în chestiunea lucrărilor pe care Radu Ţîrle afirmă că Selina le-a încasat, dar nu le-a mai executat. „În răspunsul dat la nota de relaţii solicitată (Cheşeli – n.r.) arată că situaţiile de lucrări au fost confirmate de către dirigintele de şantier H-Proiect SRL Baia Mare, ceea ce nu îl exonerează de răspunderea pentru folosirea eficientă a fondurilor de investiţii”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Aşadar, în problemele pentru care Ţîrle a reclamat penal atât executantul cât şi dirigenţia de şantier, implicat e şi directorul său tehnic, care, pare-se, a avut încredere totală în dirigenţia de şantier. Această dirigenţie a fost angajată de Consiliul Judeţean după ce preşedintele Ţîrle reziliase contractul cu prima firmă de dirigenţie – cea a lui Jakabffy – pe care a acuzat-o, la fel cum se întâmplă acum, cu firma băimăreană, că ar fi lucrat pe-o mână cu Selina, în detrimentul CJ Bihor.
Judeţean, Filip Cheşeli. Numele acestuia apare în document, într-o lumină care nu-l avantajează, în chestiunea lucrărilor pe care Radu Ţîrle afirmă că Selina le-a încasat, dar nu le-a mai executat. „În răspunsul dat la nota de relaţii solicitată (Cheşeli – n.r.) arată că situaţiile de lucrări au fost confirmate de către dirigintele de şantier H-Proiect SRL Baia Mare, ceea ce nu îl exonerează de răspunderea pentru folosirea eficientă a fondurilor de investiţii”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Aşadar, în problemele pentru care Ţîrle a reclamat penal atât executantul cât şi dirigenţia de şantier, implicat e şi directorul său tehnic, care, pare-se, a avut încredere totală în dirigenţia de şantier. Această dirigenţie a fost angajată de Consiliul Judeţean după ce preşedintele Ţîrle reziliase contractul cu prima firmă de dirigenţie – cea a lui Jakabffy – pe care a acuzat-o, la fel cum se întâmplă acum, cu firma băimăreană, că ar fi lucrat pe-o mână cu Selina, în detrimentul CJ Bihor.ŢÎRLE NU PRIMEŞTE LECŢII DE MORALĂ…
„Nu primesc lecţii de morală de la cei care au dat tunuri în Bihor”, a tunat ieri preşedintele CJ, făcând referire cu această ocazie la afacerea Cartierul Luceafărul. Radu Ţîrle a ţinut să evidenţieze faptul că Selina a cumpărat de la Consiliul Judeţean un metru pătrat „cu 42 de euro, când preţul de pe piaţă era de 150 de euro”. De asemenea, acuzatorul Ţîrle a arătat cu degetul modalitatea prin care Selina a primit de la fosta administraţie Kiss doar amprente pe acel teren. Astfel, în loc să plătească pentru 12 hectare, s-a plătit doar pentru 1,8 hectare. „Au trecut patru ani şi nu au dat niciun apartament din cele 10.000 promise”, a afirmat şeful Executivului judeţean, care a plusat, apoi, cerând Selinei „să dea terenul înapoi, că le dăm noi 42 euro/mp”. Această ultimă afirmaţie a preşedintelui Consiliului Judeţean este cu atât mai interesantă cu cât el însuşi a menţionat în dese rânduri dificultăţile financiare prin care trece administraţia judeţeană.