Corifeii udemerismului bihorean pun în practică întocmai așa-zisele idealuri ale națiunii maghiare, expuse scriptic cât și verbal de cea mai politică Uniune culturală din România: e vorba, desigur, despre Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Celebra, corupta și influenta UDMR. Consiliul Județean Bihor a fost atât martor cât și părtaș la punerea pe roate a Teatrului Maghiar din Oradea. Un teatru cu o denumire seacă – fără trimiteri la istorie (vezi Szigligeti) – și totuși atât de penetrantă.
PNL și PSD au dat gir proiectului mai degrabă politic decât cultural al UDMR. UDMR care a demonstrat încă o dată că, indiferent dacă plouă, ninge sau trăznește, e musai să-și ducă la îndeplinire planurile. Nu de alta, dar 2012 e aproape. Și cum altfel îi vor convinge pe românii de etnie maghiară să-i voteze în continuare pe afaceriștii Kiss și Biro dacă nu aruncându-le din nou în față praful realizărilor ”națiunii maghiare din Erdely”. Ce mai contează pentru mahării UDMR din Bihor sau de la Tg. Mureș că mândrul lor electorat unguresc are stomacul gol, aidoma celui al antipaticului olah?
Revenind, constat că UDMR s-a repliat rapid și a îndreptat – cel puțin pe moment – ceea ce Prefectura condusă de Ghilea a stricat, atacând în Justiție segregarea Teatrului de Stat Oradea pe criterii etnice. Szigligeti Szinhaz a murit! Trăiască Nagyvaradi Magyar Szinhaz! Cam așa am putea rezuma atitudinea șefilor din UDMR.
Joi, Kiss și Szabo Odon și-au putut freca liniștiți palmele de bucurie în fața unor consilieri județeni amorfi, apatici, a ce vreți voi, numai atenți nu. Și când spun atenți, mă refer la tabloul mare, care numai în culori vii pentru națiunea română nu e vopsit. Marele pesedist Mișu Bar a ținut să devoaleze încă o dată ridicolul situației. Însă a reușit mai degrabă să se acopere pe sine de ridicol. Vorbind doar de dragul de a se afla în treabă, Bar a ținut să le arate tuturor duplicitarismul său, înfierând jocul de gambă făcut de aleșii județeni în fața propriilor șefi de partid, după care să voteze docil, la rândul său, înființarea Teatrului Maghiar.
Nu mă înțelegeți greșit. Nu am nimic împotriva exprimării actului cultural al comunității maghiare din Oradea, care, de altfel s-a exprimat întotdeauna pe aceste meleaguri. Sunt pentru multiculturalism și libertatea de expresie. Problema e tabloul cel mare al scopului politic urmărit de UDMR. Scenariu care numai în favoarea maghiarilor decenți din România nu este. Și este cu atât mai puțin e în favoarea climatului normal din partea asta de Europă. Ca să nu mai zic că e și anti-european.
Dar un animal politic precum UDMR nu e niciodată sătul. Pentru că dacă ar fi așa, RMDSZ ar muri o dată cu trezirea la realitate a cetățenilor români și europeni de etnie maghiară ce ar putea realiza finalmente că rănile istoriei trebuie finalmente închise și, prin urmare, agenda naționalistă nu mai are cum să țină de foame în Europa Unită.
Dimpotrivă, NE ține PE foame…