Eram duminică prin județul Hunedoara, împreună cu mai mulți prieteni. În Orăștie am oprit la un supermarket pentru aprovizionare. Și dacă tot eram pe-acolo, am remarcat chioșcul Inmedio, pe care îl întâlnim în mai toate mall-urile. Cât timp iubita mea stătea la coadă pentru câteva mere, mi-am luat libertatea să frunzăresc câte ceva prin chioșcul din rețeaua pe care probabil că o cunoașteți cu toții. Așa am dat peste cartea lui Andrei Pleșu – „Despre frumusețea uitată a vieții” – pe care am mai zărit-o și în alte părți, pe alte rafturi. Însă, de astă dată chiar mi-am făcut puțin timp pentru a spicui câte ceva din ea. Îndeajuns cât să mă hotărăsc s-o cumpăr, chiar dacă e puțintel mai scumpă decât cele din colecția Jurnalul. Totuși, e un preț decent pentru o carte: 35 lei și 50 de bani. Faptul că nu l-am citit niciodată pe Pleșu, ci doar l-am vizionat sau ascultat, a reprezentat, recunosc, un impuls suplimentar pentru a-i cumpăra cartea. Mai ales că vorbim despre o personalitate ce e conectată la aceleași realități ale tragi-comicului spațiu românesc.
Cartea e, în fapt, o colecție de texte apărute în publicațiile Adevărul și Dilema Veche, semnate de Andrei Pleșu de-a lungul anilor. Cu o elocință și un bun simț dezarmante și de-a dreptul relevante, Pleșu atinge subiecte ce țin de viața de zi cu zi. Scrie atât despre viața interioară a omului, cât și despre circul vieții sociale, pe care îl resimțim neîntrerupt. „Ce facem cu viața noastră”, „Despre lucrurile cu adevărat importante”, „Ordinea subtilă a lumii”, „Feluri de a fi” sau „Cum stăm la televizor”, sunt titlurile câtorva capitole din această carte ce surprinde și, am constatat pe propria mea piele, te absoarbe. Titlurile date textelor – precum „Munca. Daune colaterale”, „Introducere la vicii”, „Ura ca mod de viață”, „Eul propriu ca obsesie”, „Globalizarea manelelor” sau „Cinci zile fără televizor” – dau un indiciu asupra subiectelor pe care Pleșu îndrăznește să le atingă.
Mă simt obligat s-o repet: abia am început s-o citesc, dar textele lecturate până acum sunt un indicator excelent pentru calitatea volumului. Deocamdată atât. Vă încurajez să scăpați rafurile librăriilor de greutatea acestei cărți!