Prin casa de avocatură Cabinete asociate Mureşan, din Alba Iulia, Maria Radu a câştigat la Judecătoria Aleşd 62.682 de hectare. Adică 90% din toată suprafaţa forestieră a judeţului Bihor. În ciuda faptului că a câştigat în Bihor procesul, prin casa sa de avocatură Maria Radu a înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de strămutare din Bihor a recursului Comisiei judeţene. În cererea de strămutare apar ca intimaţi Comisia judeţeană de reconstituire a dreptului de proprietate precum şi comisiile locale din comunele Vadu Crişului, Auşeu, Şuncuiuş şi Măgeşti.Înalta Curte a aprobat cererea de strămutare la Tribunalul Olt, neţinând seama de faptul că doar în judeţele din Ardeal există cărţi funciare. Nu şi în judeţul Olt. Cu toate acestea, judecătorii de acolo vor decide într-un proces de fond funciar, ce vizează toţi codrii Bihorului.
În argumentaţia sa, casa de avocatură face referire la legături de rudenie între Justiţia bihoreană şi diferiţi reprezentanţi ai instituţiilor de stat, ce ar putea influenţa decizia Tribunalului Bihor. De asemenea, se arată că din mediatizarea cazului ar avea de pierdut tot reclamanta Radu Maria. Trebuie precizat faptul că avocaţii Mariei Radu fac referire la mediatizare în condiţiile în care subiectul celor peste 62.000 de hectare retrocedate abia a apărut cu adevărat în lumina reflectoarelor.
Acuză influenţe
„Solicit strămutarea dosarului (…) de la Tribunalul Bihor pentru bănuiala legitimă, întrucât la această instanţă am certitudinea că nu se va administra în mod corect actul de justiţie, având în vedere influenţele şi presiunile care sunt exercitate asupra acestei instanţe de către autorităţile locale, reprezentanţii Romsilva, precum şi de către reprezentanţii intimatelor, care au interes direct (…)”. Aşa începe motivarea cererii de strămutare a cauzei din Bihor.
Apoi se trece la exemple: „soţia directorului ocolului silvic Aleşd, Cipleu Leontin, d-na Cipleu Anca, este judecătoare la Judecătoria Aleşd şi datorită influenţelor pe care aceasta le are asupra instanţelor din zonă, subsemnata am fost nevoită să strămut mai multe dosare de la instanţele din Bihor”.
Manevră cu 700 ha?
Apoi, „Cipleu Alexandru, consilier la Primăria Şuncuiuş şi vărul d-lor Cipleu Leontin şi Anca, a înfiinţat după Revoluţie o asociaţie în cadrul căreia a fost numit preşedinte şi căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 700 hectare pădure, din pădurea expropriată de la antecesorul subsemnatei Mateescu Alexandru”.
Cităm în continuare din motivaţia cererii: „Consiliul Local Şuncuiuş, cu complicitatea Comisiei Judeţene, a obţinut trecerea în domeniul privat al comunei suprafaţa de 1.700 hectare pădure, care a fost proprietatea autorului subsemnatei”. „Multe oficialităţi au primit în proprietate diverse suprafeţe de teren din terenurile expropriate autorului subsemnatei (…), exemplificăm familia Cipleu Gavrilă care s-a împroprietărit pe 109 hectare teren, într-un singur punct de hotar din terenul autorului subsemnatei”. „Este de relevat faptul că fiul preşedintelui Tribunalului Bihor este consilier juridic la Direcţia Silvică Bihor, această instituţie fiind prima şi cea mai interesată în obstrucţionarea reconstituirilor în favorul subsemnatei”.
Justiţie sub asediul autorităţilor?!
În cererea de strămutare din Bihor a procesului celor 62.000 de hectare, avocaţii Mariei Radu mai reclamă „înregistrarea frauduloasă a unor acte neînregistrate, sustragerea unor acte depuse la dosar, înregistrări false în sistemul ECRIS, situaţie care a dus la înregistrarea unor plângeri penale din partea subsemnatei, împotriva angajaţilor de la Judecătoria Aleşd şi Tribunalul Bihor”. În cerere se mai precizează că „persoane cu funcţii importante în judeţul Bihor au exercitat presiuni asupra subsemnatei, fiind ameninţată public că voi fi dată pe mâna «securităţii», dacă nu renunţ la drepturile mele”.
Foarte scrupuloşi, avocaţii Mariei Radu au mai ţinut să menţioneze în cerere că „orice termen de judecată la instanţele din Bihor reprezintă o desfăşurare de forţe din partea autorităţilor, care trimit în sală şi pe coridoarele instanţelor zeci de persoane care să mă ameninţe şi să bruieze şedinţele de judecată cu comentarii (…)”.